Logos Multilingual Portal

Select Language

a b c d e è f g h i l m n ò o p q r s t u ü v

i alvam i magna quel che i profesor i ha digerì
Karl Kraus
i amich i è cla part a dla rasa ümana con la quale at pœ esar üman
George Santayana
i analfabeti dal nostar tenp i ‘n sarà mia quei mia bon da lesar e da scrivar, ma quei ch’i sarà mia bon d’inparar , disinparar quel ch’i à inparà par tornar a inparar
Alvin Toffler
i aocat i è i unich chi vegn mia punì par la so ignoransa dla lege
Jeremy Bentham
i aocat i è i unich delinquent chi gh à par giudice, par forsa, uno ch’l’è dla so categoria
Charles Caleb Colton
i besi ch’i pœl conprar tüt, ch’i pœl veragh tüt i è oget dal poter püsè grand. S’i pœl tüt alora vœl dir ch’i è tüt e ‘l è par quel chi è onipotent
Karl Marx
i bèsi i è bon servitor ma cativ padron
Alexander Dumas
i besi i è al lat a dla politica
James A. Unruh
I bèsi i iuta a soportar la miseria
Alphonse Allais
i cativ i gh è parchè gh è i bon, tirè via i bon e pian pianin a sparirà anca i cativ
Carl William Brown
i confini dla me lingua i è i confin dal me mond
Ludwig Wittgenstein
i delinquent da ier i è i sior d’incò, i delinquent d’incò i è i sior d’adman
Carl William Brown
i democratich i è al partì ch’al dis che ‘l goeran at farà gnir püsè inteligent, püsè alt, püsè sior e ch’al trarà via i ortighe dal to giardin. I republican i è al partì ch’al dis che ‘l goeran an al funsiona mia, i ‘s da votar e po dopo i la dimostra
P.J. O'Rourke
i dì ch’as pol mia dismengar in dla vita ‘d ‘n om i è sinch o sié in tüt. Chi atar i fa nümar
Ennio Flaiano
i difèt da chi àtar i somilia tròp ai nòstar
Leo Longanesi
i disionari i è conpagn i arlòi: al pegio ‘l è mei da gninte ma ‘n podema gnanca fidaras dal mei
Samuel Johnson
i ditator i pol canbiar le legi, mia la manèra da far
Jacinto Benavente y Martínez
i dmanda senpar e tant cosa i pensa i citadin che anca lor i sa pù cosa pensar
Jean Baudrillard
i don Chisiote d’incò i conbat pù contra i molin a vent ma par lor
Anónimo
i dulator i somilia ai amich conpagn i lof ai can
George Chapman
i è bei chi oc ch’i’t varda con teneresa
Coco Chanel
i è pusè quei ch’a mor in dal scapar che quei ch’i mor in dal far la guera
Selma Lagerlöf
i fat i nas d’ continuo par confüşionar le teorie
Carlo Dossi
i giornalisti i cred mia ale bosie di politich, però i a ripet, ch’l’è pegio
Coluche
i grand amor i ‘s presenta in na manera precisa , apena at la vedi at disi: chi ela cla stronsa lì?
Ennio Flaiano
i grand fat dal mond i nas in dal sarvèl
Oscar Wilde
i grand òm i è i püsè 'd par lor
Charles Bukowski
i insogn is realisa, s’agh fos mia sta posibilità la natura la si a fares mia far
John Updike
i ladar i rispeta la roba da chi atar, i vol sol ch’la dventa sua , acsì i la podrà rispetar mei
Gilbert Keith Chesterton
i libar cativ i fa nasar manere cative da vivar, le manere cative da vivar le fa nasar di libar bon
René Descartes
i libar i gh à al so amor propri, quand a ti inpresti i torna pù indrè
Theodor Fontane
i libar i gh à i stes nemich a dl’om: al fogh, l’umidità, le bestie, al tenp e qual chi ta spiega
Paul Valéry
i lìbar i ‘n servis àltar che a dimostraragh al’òm che le so idee ch’le par originai an i è mia nœe par gninte
Abraham Lincoln
i lìbar is rispeta quand is droa
Umberto Eco
i ma dsea che pochi mort i sares servì par rivar a ‘n mond indoa as copes pù nisün
Albert Camus
i marì a i è di gran amador, specialment quand i tradis le sò spose
Marilyn Monroe
i mat i vers le strade che po i fa i giust
Carlo Dossi
i media a i è an sugatol in man ai sior. E i sior i dventa ancora pusè sior
Ryszard Kapuściński
i mort i è pusè che i viv, e i cres senpar pusè. I viv i taca a dventar pochi
Eugène Ionesco
i nostar ricord i è conpagn l’indice ad n’archivi ch’al vegn let e po rimis a post in disordan da ‘n qualdun che nuantar a riusema mia a controlar
Cyril Connolly
i om a i è dventà strument di so strument
Henry David Thoreau
i om a i è i unch nimai cha dventa ros.Ma i è anca i unich chi gh à la ragion par faral
Mark Twain
i om ch’a parla poch a i è i pusè mei
William Shakespeare
i om i canbia i sentiment e la manera da far con la stesa velocità chi gh à in dal canbiar i so interes
Arthur Schopenhauer
i om i coltiva mila rose sensa catar in lore quel ch'al sercava. E l'avres podì cataral in una sola
Antoine de Saint-Exupéry
i om i dventa eroi sol quand i pol mia far àltar
Paul Claudel
i om i è mia presoner dal so destin ma dle so idee
Franklin Delano Roosevelt
i òm i è sènpar sincer. I canbia sol sincerità
Tristan Bernard
i òm i fa al mal conpagn i ave le fa 'l mel
William Golding
i om i fa tropi mur e mai pont bastansa
Isaac Newton
i òm i gh à i rifles lent; ad solit capis sol le generasion dòpo
Stanislaw Jerzy Lec
i òm i gh à mia considerasion par chi atar ma i gh n'à poca anca par lor
Leon Trotsky
I om i gh à mia idee grande, i è le grandi idee ch ‘a cata i om
Franco Modigliani
i om i gh à na sola arma ch’la funsiona propria da bon: al ridar
Mark Twain
i om i nas ignorant, mia stupid, stupid i gh a dventa con l’educasion
Bertrand Russell
i om i sbraia par mia scoltaras
Miguel de Unamuno
i om is pol dividar in trì categorie. I tanto strach da morar, i tanto stuf da morar e i tant poreocupà da morar
Winston Churchill
i om is vergogna mia da pensar a dle porcade, ma is vergogna al penser ch’igh posa dir chi pensa dle porcade
Friedrich Wilhelm Nietzsche
i òm, dato ch’i à mia podì eliminar la mòrt, la misèria, l’ignorantìsia, i à strolicà ben, par èsar content, da mia pensaragh
Blaise Pascal
i pacifisti a i è cme le pecore ch’le cred che al lof a n’al magna mai la caran
Yves Montand
i padron da sto paes i sa la verità: L’insogn merican as ciama acsì parchè bisogna esar indormens, par credaragh
George Carlin
i partì al dì d’incœ i è prima da tüt machine da poter e client
Enrico Berlinguer
I podrà anca taiar tuti i fior, ma i podrà mai fermar la primavera
Pablo Neruda
i poeti a i è di om chi gh à ancora i oc da putin
Alphonse Daudet
i poeti soan i copia, i vec i roba
Thomas Stearns Eliot
i politich an i è àltar che i camarer di bancher
Ezra Pound
I politich da sinistra i dis che par al nostar paes i è pericolos quei da destra, quei da destra i dis listes da quei da sinistra. Mi vores dir mopdestament, che forse i è pericolos tuti e du
Carl William Brown
i politich i è conpagn da par tüt: I t’inpromet da far on ponte anca indoa an gh è mia on fiüm
Nikita Khrushchev
i politich i parla par i so partì, e i partì i ‘n sbalia mai, i à mai sbalià e i sbaliarà mai
Walter Dwight
i povret i va in guera, a conbatar e a morar par le mòche, i besi e al di püsè da chi altar
Plutarch
i problemi pusè gros par ‘n om i comincia quand al pol far ala sò manera
Thomas Henry Huxley
i putin i cata tut in dal gninte, i om i cata gninte in dal tut
Giacomo Leopardi
i putin i è mai stà brai a scoltar i grand, però i è senpar pront a far quel chi fa lor
James Baldwin
i ricord ch’a gh ema un da ch’l’atar, anca in dl’amor, i è quasi mai conpagn
Marcel Proust
i ricord i s'intend cme d'insogn
Leo Longanesi
i roba, i copa, i raspa, e con nom fals, i la ciama inper; po dopo,in dua i à fat al desert i la ciama pace
Tacitus
i senter i ‘s costruis col viagiar
Franz Kafka
i sgord is fà la busa coi sò dent
Henri Estienne
i so proget i era pròpia da rispèt, com’as dis, in poche parole al volea ròbaragh a na siora i so besì col matrimoni
Henry Fielding
i specialisti i è dle persone ch’le fa sénpar i stes eror
Walter Gropius
i studi in sle malatie i è ndà tant avanti ch'è quasi inpèosibol catar an qualdun ch'al sia san dal tut
Aldous Huxley
i s'à insegnà a credar che quel ch'è bel an al gh à mia 'd bisogn d'esar necesari e che quel ch'è necesari al pol mia esar bel. Volema far vedar che quel ch'è necesari al pol anca esar bel
Mohandas Karamchad Gandhi
i talian i è senpar pront aiutar quei ch’i vins
Ennio Flaiano
i talian i perd le partide dal baoln conpagn le fos guere e i perd le guere conpagn le fos partide dal balon
Winston Churchill
i tradutor i è conpagn ai pitor ch’a fa i ritrat, i pol farla pusè bela , la copia, ma la gh à da somogliar senpar a l’original
Elie Fréron
i vocabolari i gh à da esar coret in continuasion, conpagn le carte geografiche
Carlo Dossi
i vol la guera, ma nuantar a i a lasarema mia in pace
José Saramago
in america ogni an as fa pusè preson che scole e colègi
Jesús Sepúlveda
in an mond da mat, credar da mia esar mat, ‘l è da mat
Saul Bellow
in certe ocasion le male parole a i è le pusè mei
Anónimo
in conclusion, la patria a l’è lingua
Camilo José Cela
in dal 1975 Pasolini al vegn copà, e maraviglia vedar conpagn al smorsaras ad na sola voş posa costar tanto tant a ‘n popol inter
Aramcheck
in dal bordel di armi le legi le tas
Marcus Tullius Cicero
in dal corar dal tenp ò vivì tante vite, e posi dir sensa sbaliaram, che in dl’aspet moral, l’òm considerà cme persona an l’à fat gnanca al minim progres in di ültim diesmila ani
Jack London
in di canp da concentrament i canpava atim par atim e i pensava al men posibil parchè pensar l’era scurtar la guciada
Haïm-Vidal Sephiha
in di ültim trent’ani a sema pasà dal’averagh n’economia da marcà a èsar na sosietà da marcà. N’economia da marcà ‘l è ‘n instrument ch’al va ben par organisar e produsar. Na sosietà da marcà ‘l è on post indoa as pœl vendar tüt. L’è na manera da vita indoa i è i valor dal marcà a detar lege insima a ogni aspet a dla vita
Michael Sendel
in dla ment an gh è gninte ch’an al sia stà prima in di sens
San Tommaso d'Aquino
in dla politica un da bon sant ‘l è quel ch’al bastona la gent, ch’al copa la gent apr al ben a dla gent
Charles Baudelaire
in dla so vita l’òm al pœl canbiar moier, partì o religion: Ma sens’altar an al pœl mia canbiar la squadra ch’agh pias püsè
Eduardo Galeano
in dla vita an gh è gninte da veragh paüra, ma tüt da capir
Marie Curie
in dla vita mmè in sal tram quand t’at senti a tsè a la fin a dla corsa
Camillo Sbarbaro
in dla vita, dle volte bisogna esar bon da lotar, mia sol sensa paura, ma anca sensa speransa
Sandro Pertini
in dle me storie d’amor, al rimors na volta al gnea dopo, ades ancor prima da cominciar
Ennio Flaiano
in dle question da cosiensa an gh è magioransa ch’a tegna
Oscar Wilde
in dle robe grande i òm i ‘s presenta conpagn a gh convien faras vedar, in dle picole conpagn i è
Nicolas de Chamfort
in dl’abondansa i nostar amich is conos, in dle disgrasie nuantar a conosema i nostar amich
John Churton Collins
in dl’archeologìa as serca da scoprir quel ch’as conos mia, in diplomasia invece quel ch’as conos
Thomas Pickering
in dua a gh è tanta luce, l’onbra l’è pusè scura
Johann Wolfgang von Goethe
in dua as brusa i libar, a va a fnir ch’a brusa anca i om
Heinrich Heine
in dua vet Ivan? A vaghi a Minsk. Busiadar t’am disi ch’at ve a Minsk par faram credat ch’at vè a Mosca e invece at vè a Minsk. Busiadar!
Jorge Luis Borges
in economia la magioransa la gh à sènpar tòrt
John Kenneth Galbraith
in Italia al pusè di politich i ‘n conbat mia par di proget ma par di interes
Indro Montanelli
in longa a la strada par dventar savi al prim pas a l’è al silensi, al second l’ascoltar, al ters ricordar, al quart praticar quel ch’as dis e al quint insegnaragh a chi atar
Solomon Ibn Gabirol
in mesa a la confusion a dla gent, stema mì e tì, content d’esar insiem, e parlema sensa gnanca versar boca
Walt Whitman
in nisuna lingua 'l è csì brigos capiras cme in dla pròpia
Karl Kraus
In ogni guera la prima ch’a mor a l’è la verità
Hiram Warren Johnson
in ogni post e in ogni tenp, i pret i è sènpar sta incontrari ala libertà
Thomas Jefferson
in ogni tenp la mancansa da disiplina volida e completa l’è la vera forşa di òm liberi
Alfred Jarry
in pochi i ved cme sema, tuti però i ved quel ch’a fema finta da esar
Niccolò Machiavelli
in politica s’at vœ quel a parole admanda a ‘n òm, s’at vœ quel da fat, admanda a na dona
Margaret Thatcher
in Svişera i è tanto mat par al pulì chi lava infin i besi
Marcos Vergara Meersohn
in s’la preda as costruis gninte, tut ad sorvia dla sabia, ma nuantar a gh ema da costruir cme se la sabia la fos preda
Jorge Luis Borges
in tanti i sares vigliach sol si gh es al coragio
Thomas Fuller
in tanti i vœres mia pagar le tase, ma sol i püsè sior i è bon da faral, ragion par cui i povret i sapia ch’i gh avrà da pagar le tase anca par lor
Carl William Brown
in tenp da guera, la verità l’è csita presiosa, ch’la gh à da esar tgnida a bada da na bariera da busìe
Winston Churchill
inamoraras l’è da camarer
Gianni Agnelli
incò l'economìa dal mond l'è na gran casa da sogh
Fidel Castro
incontra da lor tüti i è di nasisti, par le bestie Treblinka la düra in eteran
Isaac Bashevis Singer
Infedel: a New York a l’è chi è mia cristian. A Costantinopoli chi ‘l l’è
Ambrose Bierce
inferan e paradis i’m par sproporsionà. Quel ch’a fa l’om a n’al merita mia po acsì tant
Jorge Luis Borges
inparar a parlar l’è inparar a tradur
Octavio Paz
inrichemas con le diferense d’ognün da nüàltar
Paul Valéry
insima a quel ch’as pœl mia parlar ‘l è mèi taşar
Ludwig Wittgenstein
intant ch’a serchema al ben par chi atar a catema al nostar
Plato
inteligensa militar l’è na contradision
Groucho Marx
Internet ‘l è anca ‘n asasin dle lingue
Dieter Wunderlich
interprete: chi fa in manèra che dò persone ch’le parla lingue diverse le ‘s posa capir, intant ch’al dis a üna e a cl’altra quel che gh fa püsè comod a lü
Ambrose Bierce
invece che daragh a ‘n politich li ciaf a dla cità, sares mei canbiar la ciüsera
Doug Larson
invece che far in manera ch’an agh sia pü i sior, bisognares far in manera ch’an agh füs pü i povret
George Bernard Shaw