Logos Multilingual Portal

Select Language

a b c d e ê f g h i j l m n o p q r s t u v z

a Bibbia nni´mpara a vuliri bbeni e´nostri nimici comu su fussunu nostri amici. Fossi picchì si para re´stissi cristiani
Vittorio De Sica
a cchi servi campari, su non unu non c´javi u´curaggiu ri cummàttiri?
Giuseppe Fava
a cchiù mpurtanti lizzioni ra' storia jè ca i cristiani no' mpàrunu mai nenti ra' storia
Aldous Huxley
a chiesa comu a' statu ogganizzata rê parini, jè u cchiù peggiu nimicu rô progressu murali rê cristiani
Bertrand Russell
a dimucrazzìa jè dilicata je a chiantàricci supra troppu banneri si scafazza
Enzo Biagi
a forza ri l´abbitudini jè ranni
Marcus Tullius Cicero
a fozza ri na lingua no´jè jittari fora i palori furisteri ma pigghiárisilli intra
Johann Wolfgang von Goethe
a mafia jè n´affari comu n´àuttru. Sulu ca alli voti spara.
Mario Puzo
a maggio´parti rê cristiani non sulu accetta a viulenza su ddu a fanu i guvinnanti, ma ci pari ca jè giusta contra a certi cristiani, senza téniri cuntu ri cu a fa.
Edgar Z. Friedenberg
a megghiu cosa ra' dimucrazzìa jè chissu: ca tutti ponu parari ma nuddu av'a'scutari ppi ffuozza
Enzo Biagi
a megghiu ´storia r´amuri jè chidda ca´si fa ppi littra
George Bernard Shaw
a mmìa mi fanu´mpazziri i partiti politici: su´l´unicu postu unni a´ ggenti non para ri pulitica
Oscar Wilde
a moda, ven'a ddiri, sempri i stissi cosi nê cosi ca cánciunu
Miguel de Unamuno
a morti si pava campannu
Giuseppe Ungaretti
a pivvissioni cchiù eccitanti râ vita: u bisognu di cunchiúriri occa cosa ccu menu tempu ri quantu ci nni vulissi
Ernest Hemingway
a prima fantasia re' menagger jè a cumminzioni ri campari. A secunna jè pinzari ca a furtuna voli riri spirtizza.
Robert Heller
a prima metà râ nostra vita a´ppizzunu i nostri pattri je mattri je a sicunna i nostri figghi
Clarence Darrow
a riliggioni c'jé dô momentu ca u primu spettu si juncíu ccô primu sciamunitu.
Voltaire
a scoal je na bella cosa, ma unu s'a' rrivurdari ca nenti ri zoccu val'a pena canùsciri si po'mparari
Oscar Wilde
a so´cuscienza jera pulita. Tantu, n´a usava mai
Stanislaw Jerzy Lec
a specializzazioni cchiu' ranni jè a' gnuranza cchiù ranni
José Ortega y Gasset
a sulidarietà no jè spàrtiri, ma ràrisi versu contra a' ngiustizzia
Abbé Pierre
a tanti cristiani ci piacissi non pavari i tassi, ma sulu i ricchi c'arrinèsciunu. I puurazzi an'a pavari i tassi macari ppi cchisti
Carl William Brown
a tutti ci piacissi campari assai, ma a nuddu ci piaci a vicchiània.
Benjamin Franklin
a vera jè u sistema ca scigghíu Ddiu ppi ddu ´mparáricci a ggiografia all´amiricani
Ambrose Bierce
A viremu zoccu finisci prima, l´aria o u pettroliu?
Anónimo
a virità jè dda cosa ca quannu non ci criri cchiù no´scumpari
Philip K. Dick
a virità tantu jè difficili non cuntarla quantu ammucciarla
Ernesto Che Guevara
a virità, criru ca i banchi su cchiú piriculusi rill' esecciti jammati
Thomas Jefferson
a vita jè a fini ro munnu su non ti scanti ri idda
Charlie Chaplin
abbissari na bibbliuteca jè na manera ttranquilla ri fari u´criticu
Jorge Luis Borges
abbo re´ggiurnalisti, je cchi jè? Jè n´pinseru ri cristiani camuriusi, ri prufissuri fasulli, ri ggiurnalisti fangusi, ggenti ca´non voli ca l´auttri pensunu cca´ so´testa. St´abbo jè na cosa ca non c´javi senzu, no´jè anestu picchì voli astutari zoccu n´aviss´ aviri mai limitazzioni, a´libbera ´sprissioni ro´pinseru
Luigi Einaudi
accà jè suttirata me' mugghieri. Idda acca sta arrifriscannu je jù macari
John Dryden
accuntu a' gghièssiri libbiru, appoi po' addumannari a' llibbirtà
Fernando Pessoa
aej pinzatu sempri ca su ddu c'è n'postu unni non ci sù i razzi stu postu jè l' Italia. 'Nfatti i nostri nanni je catananni c' àppunu sempri ttroppu possibbilità d' addivirtìrisi
Enzo Biagi
aì machina fotografica non cunta minchiati, ma po' jéssiri n' aiutu a na munzignarìa
Harold Evans
allocu r´amuri, re´soddi, ra´nòmina,´ratimi a´virità
Henry David Thoreau
all´ùttimu non n´arrivurdamu i palori re´nostri nemici ma u´silenziu re´nostri nimici
Martin Luther King
all´úttimu, a pattria jè a lingua
Camilo José Cela
amari o´nemicu jè cosa ri l´anciuli no re´cristiani normali
Jorge Luis Borges
amari u´to´ttravagghiu jè a cosa cchiù vicina a´filicità supra a´terra
Rita Levi Montalcini
amicizzia jè n'commeccio senza 'ntiressi 'ntra cristiani uguali; amuri jè na rilazzioni malefica 'ntra pattruni je schiavi
Oliver Goldsmith
amuri jè n malu ttruccu fattu contra a nuàttri ppi ddu fàrini figghiari
William Somerset Maugham
amuri ra´ perfezzioni ni fa disiàri u´fasullu cchiossài ro´veru
Paul Ariès
amuri ven' a ddiri l' infinitu a manu re' cani
Louis-Ferdinand Céline
am' a ttèniri accura re' cosi novi ca non n' aggiùunu, speciammenti quannu sù purtati avanti ra' loggica
Winston Churchill
am'a statu lesti a' scuddàrini ri quannu jèrumu nuàttri ca emicràumu
Susanna Agnelli
ancora nuddu l´ha caputu, ca sulu cco´divettimentu, cca´passioni e arrirennu po´crisciri a cuttura.
Dario Fo
appizzárimi mi fici furriari u´ciriveddu
Ennio Flaiano
apprima ri pinsari a´mparari e´cristiani, s´avissi a´pinsari e´risuttati ca´ vulemu
Bertrand Russell
aricchèmuni cche' nostri diffirenzi
Paul Valéry
arreri a ogni cinicu c'jè sempri n'idealista arribattutu
George Carlin
arrirìti, ca´ i renti non su fatti sulu ppi mangiari je ppi muzzicari
Man Ray
arrobbari, ammazzari je rapinari jè zoccu chiàmunu cco' nnomu fasullu ri regnu; je unni fanu u' ddisertu u' chiàmunu paci
Tacitus
Auschwitz accumencia ogni vota ca unu viri n' macellu je penza: tantu su sulu ammali
Theodor W. Adorno
avir n´libbru ali voti voli riri avirlu liggiutu
Anthony Burgess
aviri ddubbi supra a ´ttia stissu jé u´primu signu ra´ nteliggenza
Ugo Ojetti
aviri ideali jè bbonu, ma quannu pari ca si ponu cunchiùriri, accumenciunu a custari superchiu
William F. Buckley
aviri raggiuni jè na raggiuni cchiossai ppi´n´arrinèsciri na´ nenti
Nicolás Gómez Dávila
aviricci n´amicu veni a ddiri aviri a unu ca ti capisci subbitu, si fira ri tìa jè s´arrivorda sempri tuttu cosi; veni a ddiri unu ca non ti lassa mai n´trìrici
Gabriela Mistral
avvocato: unu ra´ cumacca ca n´arrísica nenti
Anónimo
avvucatu: unu ca nni proteggi re´rapini luvannuni a´fonti re´ tintazzioni
H.L. Mencken
a' banca jè nì postu unni ti rùnunu rumbrella quanno c'jè u suli ppi ddu appoi spiaritìllu arreri quannu chiovi
Robert Frost
a' cuttura jè sempri d' accussì. Na passata supra n' auttra, na citazziuni supra n' auttra, pinseri ca fano nesciri auttri pinseri, carambuli ri palori ca scattìunu jè caminunu no' spazziu jè no' tempu
Rosa Montero
a' filicità jè na cosa ri fantasia ca na vota i vivi ricevunu ca cci' ll' avèunu i morti je oggi i ranni riciunu ca cci' ll' anu i nichi je i nichi riciunu ca cci' ll' anu i ranni
Thomas Szasz
a' fimmina ca ti fa ccapiri ca sta jammannu na' sceneggiata si cci cunti a virità, si' mmerita i' corna
Elizabeth Jenkins
a' ggenti ci piàciunu i cristiani nommali. Cci' mpàrunu e' carusi a ddivintari figghi pessi e scunchiuruti je ppi chissu nommali. I cristiani nommali an' ammazzatu quacchi cento miliuna di cristiani nommali na l' ùttimi cinquant' anni
R.D. Laing
a' libbirtà jè comu a poesia: non ci volunu palori supecchiu, jè libbirtà je bbonu cchiù!
Enzo Biagi
a' libbirtà no jesisti ma jesisti a ricecca ra' libbirtà e sta ricecca nni fa' lìbbiri
Carlos Fuentes
a' lingua jè 'n signu, u' signu cchiù ,purtanti ra nostra sustanza ri omini
Octavio Paz
a' malincunia jè a' filicità ri essiri ttristi
Victor Hugo
a' malura ro' manciari ca cuppisci cocca cosa comu cincucientu miliuna ri picciriddi no' munnu si putissi jeliminari a' na' vota ccu' zoccu custa n' gniornu 'i vera
Peter Ustinov
a' megghiu cosa ro' rumani jè ca veni sulu na vota
Abraham Lincoln
a' nsicuranza jè na' maggarita cche' petali ca non finisciunu mai
Mario Vargas Llosa
a' paci jè quannu nuddu spara. A' paci giusta je quannu nni rùnunu zoccu vulemu
Bill Mauldin
a' paci no' jè a' mancanza ra' vera; jè na virtù, cocca ccosa intra ca porta a vuliri bbeni, ca porta a' nestà jè a' ggiustizzia
Baruch De Spinoza
a' paci rintra ci voli ppi cummàttiri i missaggi ppi fàrini scantari ca nni mannunu i putenti ppi ppruvari a 'rruinàrini a vita
Arturo Paoli
a' peggiu 'ntolleranza jè chidda ri zoccu sanu sentiri raggiuni
Miguel de Unamuno
a' poesia m' aggiuva ppi ddiri zoccu non si po' ddiri
José Hierro
a' pulitica jè na custione r' equilibbriu ntra chiddi ca ci vonu ttràsiri e chiddi ca non ni vonu nèsciri
Jacques-Benigne Bossuet
a' pulitica je u' ristinu rill' omu i fanu cristiani senza valintizza je senz' arma. Chiddi ca c'janu n' arma non ci centrunu na' pulitica
Albert Camus
a' saggizza ra' vita jè jittari tuttu zoccu non t' aggiuva
Lin Yutang
a' scienza jè bbona sulu ppi cuntrullari i scuperti ri l' istintu
Jean Cocteau
a' sula cosa bbona re' privisioni rill' economia jè fari pàriri cchiù seria a' strologgia
John Kenneth Galbraith
a' tilivisioni jè cchiù 'mpurtanti re' cristiani. Su non fussi accussì a stura c' javissimu aviri cristiani na' tutti i gnuna re' nostri stanzi
Alan Coren
a' tilivisioni jè na ìnvinzioni ca vi fa addivértiri no' salottu ccu cristiani ca vuàttri non facissuru ttràsiri mai ne' vostri casi
David Frost
a' traruzzioni jè na' cosa ca ti fa ffari a liggiuta cchiù lenta ca cc'è, quasi comu su dd'avissi attravissari u'spazziu veru rô testu, cche so' vadduni, i chiani je i muntagni.
Laura Bocci
a' virità jè dignu ri ricilla sulu cu' non si scanta ri' moriri ppi idda
José María Vargas Vila
a' vita jè sulu n'zemi ri fuúri ntô ciriveddu; non c'jè diffirenza ntra chiddi nisciuti râ reattá je chiddi ca ni nzunnamu ntô sonnu; je mancu si po' ddiri ca i primi su cchiù vveri rê sicunni.
Howard Phillips Lovecraft
a` virtù dopu c´a dummutu si susi cchiù forti
Friedrich Wilhelm Nietzsche
a`vera non si pò far´addivintari umana, si po´sulu eliminari
Albert Einstein
a´ cuscienza jé n´cani ca non ni pó firmari quannu vulemu iri avanti, ma nuattri ci putemu ntuppari u´ mussu
Nicolas de Chamfort
a´ economia ri uoggi jè na machina univirsali ca ristruggi a´natura jè fa miliuna ri pirdenti ca non si sa cchiù unni mittilli
George Susan
a´ jéssiri gginirusu; a´ ssapiri arispittari l´áuttri quannu pénsunu sulu a iddi stissi
Stanislaw Jerzy Lec
a´ mafia jè sulu l´auttra facci (lurda) ro´dolluru
Raymond Chandler
a´ scienza non m´anteressa. N´avi nenti a cchi spattiri co´sonnu, co´ risicu, cche´risati, cco´sentimentu, cca´contradizzione, tutti pari cosi di valuri ppi mmìa
Luis Buñuel
a´ tilivisioni jè cchiú forti ri n´ liuni, a´tilivisioni non si scanta ri nuddu, a´tilivisioni t´addurmisci com´an test´i minghia
Enzo Jannacci
a´ virità jè l´ùnucu valuri ca c´javemu. Circamu ri sparagnarla!
Mark Twain
a´amttri jè u´ cori mortu ra´ famigghia; nesci i soddi ro´ pattri p´accattari cosi p´abbissari u postu unni iddu mancia, rommi je si talía a tilivisioni.
Germaine Greer
a´bigamia jè aviri n´maritu supecchiu, a´monoggamia macari
Erica Jong
a´canuscenza va avanti pirchì nuattri approfittari ro´ttravagghiu re´ggeni ca c´jan´a statu prima ri´nuattri
Margherita Hack
a´chiesa rici ca´a Tera jè piatta, ma jù sacciu ca´jè tunna, picchì aeju vistu l´umbra so´supra a luna e jù criru cchiossaj a´luna ca´ a´chiesa
Ferdinand Magellan
a´cosa cchiù vera râ matimatica jè a so libbittà
Georg Cantor
a´cosa cchiù ´mpurtanti po´ prufissuri jè di furmari cristiani ca si´mparunu iddi stissi
Daniel De Montmollin
a´cosa cchiú ´mpurtanti ri´n cristianu o´guvernu jè ca a´gghièssiri sciamunitu. Je chissu no´ jè sempri facili
Dean Acheson
a´cosa cchiù ´mputtanti râ vita jè mettiri r´accoddu tuttu u´spacchiamentu ca cc´javemu ri nuáttri ccu zoccu penzunu l´áuttri
Quentin Crisp
a´criscita re´paisi na via ro´svuluppu a´ppassari ra´ smilitarizzazioni
Oscar Arias
a´cuscienza jè zoccu ti riceva too´ma prima ca c´javevi sei anni
Brock Chisholm
a´cuttura jè zoccu aresta na´ l´omu quannu mancia pani scurdatu
Edouard Herriot
a´cuttura no jè leggiri assai je mancu sapiri assai, voli riri canùsciri assai
Fernando Pessoa
a´ddicisioni re cristiani ri víriri u munnu tintu je llarju, fici addivintari u munnu tintu je llarju
Friedrich Wilhelm Nietzsche
a´democrazzia jè a´gnuranza singula ca c´ammucca o´giurizziu ra´massa
H.L. Mencken
a´democrazzìa scancia l´elezzioni ri tanti cristiani scunchiuruti cche´ddicisioni ri´ na´pocu ri´cristiani vinnuti
George Bernard Shaw
a´diffirenza tra na´ democrazzia je na´dittatura jè ca na´democrazzia prima ci runi u votu e appoi ti fa´ cumannari; na´dittatura non ci appizzi mancu u tempu ri vutari
Charles Bukowski
a´dilicatizza no´curaggiu veni a ddiri sapiri quantu si po´arruari cchiù lluntanu
Jean Cocteau
a´dimucrazzia veni a ddiri ca tu t´assuppi e´to´dittaturi, addopu ca ti cuntánu zoccu vulevi sentiri riri
Alan Coren
a´fantasia nni cunotta ppi zoccu semu, u´spiritu ppi´zoccu non semu
Winston Churchill
a´filicità jè a cuntintizza cuntinua ri jèssiri pigghiati ppo culu bbonu bbonu
Jonathan Swift
a´fini nni fa scurdari re stracanagghi? Grazzie Moggi
Anonimo
a´funzioni ri l´espertu no jè avíricci cchiù raggiuni ri l´auttri, ma sbagghiárisi ppi mutivi cchiù cumpricati
David Butler
a´fuorza ca cunta jè ne´manu ri cu´cuntrolla a´nfurmazzioni
Licio Gelli
a´ggenti natassi intra a´mmedda su unu c´abbijassi ddu´liri adda´nnintra
Peter Sellers
a´ggioventù jè na malatía ca ci passa a tutti
Dorothy Fuldheim
a´gnuranza jè a mattri ra´filicità je da´paci ra´mpacchiata
Giordano Bruno
a´gnuranza jè cchiù vicina a´ virità ro preggiurizziu
Denis Diderot
a´jaddina jè na manera ri n´ovu ri fari n´auttru ovu
Samuel Butler
a´lingua comu a´religgioni, campa ccull´eresia
Miguel de Unamuno
a´lingua jè a´ peddi ri l´arma
Fernando Lázaro Carreter
a´lingua jè na peddi. Jù fricu a me´lingua ccu ll´àuttru
Roland Barthes
a´lingua jè n´arti senza nnomu, senza pinseru e di tutti; u´risuttatu ri zoccu si´mmintanu milli generazzioni
Edward Sapir
a´lingua jè n´tutali je tuti chidd ca pàrunu ci nn´anu na parti
Bernard Dupriez
a´luci ri ddiu annorva u munnu allocu ri alluciarlu
Patrick Emin
a´maggior parti re´cristiani non voli natari prima ri sapiri natari
Hermann Hesse
a´majstusa ´mparzialità ra´ liggi proibbisci tant´e´ ricchi quantu e´poviri ri rómmiri sutta e´ponti
Anatole France
a´malia; na´manera ppi sintìrisi arrispùnniri si senza fari nudda ddumanna
Albert Camus
a´maravigghia ra´vera jè ca´ogni capu ri l´assassini fa biniriri e´so´banneri e preja a ddiu prima r´allanzarisi a´stirminari o´so´prossimu
Voltaire
a´megghiu cosa ri l´umanità jè ca nni fa stimari quannu semu suli
Charles Chincholles
a´megghiu cosa ri ´n romanzu jè sapiri ca i persunaggi su ´mmintati
Franklin Pierce Adams
a´megghiu máchina ppi du sgavitari ttravagghiu ancora uoggi jè n´marito chin´ i soddi
Joey Adams
a´megghiu manera ri ´mparárisi come si fa ´n fimm jè facirlu
Stanley Kubrick
a´Merica fanu ogni annu cchiu càrziri ca scoli e colleggi
Jesús Sepúlveda
a´mmagginazzioni no´jè áuttru ca zoccu ggià c´javemu nâ memoria
Pierre Bonnard
a´morti no´jè quannu non potemu cchiù parari, ma quannu non ni capisciunu chhiù.
Pier Paolo Pasolini
a´nazzioni ca ristruggi a so´tera si ristruggi idda stissa
Franklin Delano Roosevelt
a´nfilicità jè a diffirenza ttra zoccu sapemu fari je zoccu spiramu
Edward De Bono
a´nostaggía no è cchiù chidda ri na´ vota
Simone Signoret
a´novità jè a cosa cchiù vecchia ca cc´jè
Jacques Prévert
a´ntiliggenza militari jè ggià na contradizzioni idda stissa
Groucho Marx
a´paci cchiù tinta jè sempri megghiu ra´vera cchiù ggiusta
Desiderius Erasmus von Rotterdam
a´palora fa ll´omu libbiru. Cu´non si sapi fari capiri aresta schiavu
Ludwig Feuerbach
a´palora jè ppi mità ri cu´para je ppi mità ri cu´scuta
Michel de Montaigne
a´passioni rura tantu cchióssai quantu ci misi a´ fimmina ppì fárisi pigghiari
Honoré de Balzac
a´paura r´arristari sulu jè cchiù forti ra´paura r´arristari attaccatu, pi cchissu nni maritamu
Cyril Connolly
a´pazzia jè ´na cosa umana. A´pazzia jè ni nuattri comu a´raggiuni. Ú´pobblema jè ca´n´paisi ppi putirisi riri civili, aviss´a ttrattari bonu e´pazzi comu a chiddi ca´arraggiununu
Franco Basaglia
a´politica jè vera senza sangu o´cuntrariu ra´vera ca jè politica cco´sangu
Mao Zedong
a´pprincipiu i´ bbanchi ranni ccu na nomina ´nternazzionali jèrunu sulu na cumarca ri mangiatari ca si juncevunu cchè gguerni
Karl Marx
a´prima liggi re´ggiurnalisti; cunfirmari n´preggiudizziu allocu ri riri u´cuntrariu
Alexander Cockburn
a´propaganda jè ddu pezzu ri l´arti râ munzignaría ca si fa quannu si cuntunu minchiati all´amici senza cuntárini mancu una e´ nimici
Frances Cornford
a´pubbricità si putissi riri ca jè a´scienza ri firmari a´ntiliggenza umana u´tempu ggiustu ri fàrici nèsciri i soddi
Stephen Leacock
a´pulitica jè a´sizzioni farsa ríl´industria
Frank Zappa
a´pulitica jè l´arti ri circari n´pobblema, attruvarlu, sbagghiari a capirlu je appoi vusari mali i maneri sbagghiati pp´arrisovvirlu
Groucho Marx
a´pulitica jè l´arti ri non fari ´ntirissari e´ cristiani ri zoccu ci putissi´ntirissari
Paul Valéry
a´pulitica no jé l´arti râ pussibbilità. Jè a scetta ntra u´disastru je zoccu non si pó sumputtari
John Kenneth Galbraith
a´qualità ri´n libbru dipenni ri cu´ su´ leggi
Emilio Praga
a´relazzioni tra alfabeti e analfabbeti jè a stissa, sulu ca´oggi i´naffabbeti sanu leggiri
Alberto Moravia
a´religgioni jè u´megghiu megghiu rill´arti r´ammaestrari l´armali, picchì c´impara e´cristiani comu an´a´ppinsari
Arthur Schopenhauer
a´rucazioni jè a´manera ca´c´janu i pattri ppi passáricci i so´ddifetti e´figghi
Armand Carrel
a´sigaretta jé u´piaciri perfettu: ti piaci je non ti runa saziu. Chi ppo´ vuliri cchiossaj?
Oscar Wilde
a´simplicità jè a fomma ra vera rannizza
Francesco De Sanctis
a´sinistra jè n´vaju ca sulu si po sumpurtari sulu ppô fattu ca c´jè a destra
Massimo D'Alema
a´società ci po´essiri sulu cu´n cafolu ri arucati munzignarii e sulu su nuddu rici veramenti zoccu pensa
Lin Yutang
a´spiranza jè bbona ppì colazzioni ma jè tinta ppì cena
Francis Bacon
a´spiranza r´addivintari riccu jè unu re´ primi cosi ca´ti fanu addivintari povuru
Tacitus
a´spirienza jè bigliettu ri na luttiria accattatu doppu c´anu nisciutu i nnummira
Gabriela Mistral
a´spirienza jè na fiamma ca n´adduma nenti senza abbruciari
Benito Pérez Galdós
a´statistica rici ca ri ogni quattru amiricani unu jè lesu. Pensa a ttri re´megghiu amici to´: su iddi sù bboni, allura chiddu persu si ttu
Rita Mae Brown
a´storia nni´mparau ca i cristiani e i paisi si cumpóttunu saggi sulu quannu an´a spirdutu tutti l´àuttri possibbilità.
Abba Eban
a´storia rill´omu tra anistizza je sdisonestizza c´javi du´facci. Non sapemu mancu su nuattri semu i pattruni ro´nostru ristinu
Norberto Bobbio
a´storia: n´cuntu quasi sempri fasullu ri cosi ca´quasi sempri non c´interessunu a nuddu, fatti ri guverni quasi sempri bastardi je di suddati quasi sempri sciamuniti
Ambrose Bierce
a´strateggia ro´cori a´ sapemu usari sulu quannu non semu ´nnammurati
Cesare Pavese
a´sula filicità ca cci´avemu jè chidda c´ama ratu
Eduard Pailleron
a´televisioni jè a´prima cuttura democratica ppi daveru, a´prima cuttura a disposizzioni ri tutti e cumannata ri zoccu voli a´ggenti. A cosa cchiú teribbili jè zoccu voli a´ggenti.
Clive Barnes
a´televisioni, a´radiu, i´ggiunnali su n´jocu pe´ricchi, je iddi i vusunu pp´addivintari ancora cchiu´ricchi
Ryszard Kapuściński
a´ttemp´i´vera a liggi si sta muta
Marcus Tullius Cicero
a´vera contru e´gguverni jè a´vera ra´memoria contru a´dimenticanza
Milan Kundera
a´vera jè a fomma ri terorismu cchiù praticata
Gino Strada
a´vera jè circari a´paci cco´ sangu. A´paci jè cuntinuari a fari a´ vera ma senza sangu
Anonimo
a´vera jè gginiusa ppi cchiddi ca n´â canusciunu
Desiderius Erasmus von Rotterdam
a´virità jè sulu nal ´istinti
Anatole France
a´vita jè na scola ri pussibbilità
Walter Bagehot
a´vita jè zoccu t´ammatti nô mentri ca sta´ogganizzannu áuttri cosi
John Lennon
a´vita no jè comu unu vivìu, ma zoccu unu s´arruorda je comu s´a´rruorda ppi cuntarla
Gabriel García Márquez