a bellezza iè nall'occhi di cu vadda
|
a biddizza sevvi e fimmini pi iessiriamati di l'omini, a stupidità p'amari l'omini
|
a burocrazia iè un meccanismu giganti gestitu da pigmei
|
a causa da diffusioni di l'ignuranza di massa iè ca sannu tutti leggiri ie scriviri
|
a chi servi viviri, siddu non c'è lu curaggiu di luttari?
|
a coca cola fa beni, a saluti dill'economia americana
|
a coerenza richiedi di iessiri ignuranti uoggi comu n'annu fa
|
a continenza non si otteni ca a fozza d’incontineza. U casinu difenni a casa
|
a corruzziòni è comu a munnizza. Ava essiri ittàta ogni gniornu
|
a Cuba un si rispettanu li diritti umani, tranni chi a Guantánamo
|
a cuscienza ni impidisci di commettiri piccati; però sfuttunamenti ni nega u piaciri di godirinnilla
|
a fantasia umana iè immensamenti chiù povera da reattà
|
a felicità iè na felicità ca giungi a cu na cecca
|
a felicità iè quacosa di meravigliosu chiù ni dai e chiù ti ni rimani
|
a felicità no iè cuaccosa ca si senti ma cuaccosa ca si ricodda
|
a felicità s’avi quannu chiddu chi si pensa, chiddu chi si rici e chiddu chi si fasunnu in sintunia
|
a fimmina iè un rialu ca vi sceghii
|
a fisica iè comu u sessu: cettu, può dari risuttati pratici, ma non pi chistu ca ni dedicamu a idda
|
a genti avissa canusciri I’guai ca si currunu ciccannu di mazzarisi
|
a genti simpatizza chiù volentieri cu l'infelicità anziché ca felicità
|
a gran parti da storia sociali ru munnu occidentali nto corsu dill'ultimi trent'anni è statu canciari chiddu ca funzionava cu chiddu ca si prisintava beni
|
a guerra è ucchiù diffusu stìli mudernu ri terrurismu
|
a guerra iè na lezioni da storia ca i popoli non ricoddunu mai abbastanza
|
a lettura iè pa menti chiddu ca l'eserciziu iè pu corpu
|
a lingua de gerazioni futuri sarà sulu assulutamenti na lingua arraggiunata
|
a maniera pi sbiluppari u siensu di responsabilità nte cristiani è darici delle responsabilità
|
a meta è partiri
|
a mi regola è usari sulu paroli chi ponnu migghiurari u silenziu
|
a morti è terrificanti, ma sapìri ri un putìri mòriri mai è ancora cchiù terrificanti
|
a morti vivia intra'mmia e mi lassau pi pigghiari a stari intra naustru corpu
|
a motti iè ciò ca finu a ora a vita ha inventau di chiù solidu
|
a motti iè unu statu di perfezioni, u sulu a puttata di n' mortali
|
a natura si cumanna sulu ubidendula
|
a nènti è cchiù diffìcili resìstiri ca a quarchi cumplimentu
|
a paci non iè un rialu ca Dio fici all'omini, iè un regalu ca lì omini fannu a iddi stissi
|
a parola appartenipi mità a cu para e a mità a cu ascuta
|
a pinna iè a lingua dill'anima
|
a pinzari non succeri nenti
|
a prima cosa ca fà na fimmina quannu voli ca un picciottu a raggiungi, iè mettirisi a curriri
|
a propietà iè na trappula; ciò ca cridemu averi, in realtà ni pussedi
|
a punizioni avi a funzioni di renniri meghiu chiddu ca punisci
|
a qualuqui fimmini piacissi essiri fedeli. U difficili iè truvari l'omu a cui esselu
|
a ranni differenza fra u sessu a pagamentu e u sessu gratis iè ca di solitu u sessu a pagamentu costa menu
|
a rannizza non cunsisti a riceviri onuri, ma no meritalli
|
a ricerca supra i malatii progrediu tantu ca iè quasi impossibili truvari quaccunu ca iè completamenti sanu
|
a richezza di poviri iè rappresentata di sò figghi, chidda di richhidi sò genitori
|
a saggezza stà non no distrugguri l'idoli ma di non crearni mai
|
a saggizza àva spìnciri l'omini a sugnari cosi accussì auti da scurdassi u sognu nu' mumentu chi i cerca
|
a servitù na tanti casi, non iè na viulenza di patruni, ma na tentazioni di servi
|
a spiranza r'un guaragnu disonestu fa accuminciari a ruina
|
a sula cosa ca sipara n'omu da chiddu ca desidera da vita iè spissu sulu a vuluntà di tintari, a fozza pi cridiri ca sia possibili
|
a terra appatteni ai soi propietari, ma u paesaggiu appatteni a cu sapi apprizzallu
|
a tutt' 'i parti unu 'nsigna sulu di chiddi a cu' ci voli beni
|
a verra è diliziusa pi cu nu a canusci
|
a virtu di genitori iè na doti ranni
|
a vita è fantastica su uno nun sa scanta di idda
|
a vita iè na fogna. Chiddu ca ni traiti dipenni da chiddu ca ci aviti misu
|
a vita iè na frasi interrutta
|
a vita ie u paraguni di paroli
|
a vita potta via troppu tempu all’omimni
|
a vita smittiu di iessiri na barzelletta pi mmia; na trovu divettenti
|
accussì comu 'un mi preoccupài ri nàsciri, 'un mi preòccupu ri mòriri
|
addumanniti su si cuntentu e nun nu sarai acchiù
|
aiutatimi a capiri chiddu ca vi dicu e v' 'u spiegu megghiu
|
alcuni trovanu u silenziu insopportabbili picchi iannu troppu rumuri intra si stissi
|
alivòti po' essiri cchiù bellu caminari chi arrivari. Arrivari unnesìsti, è sulu un mumentu ru camminu
|
allargàrisi significa cumplicàrisi, e 'a cumplicazzioni dura picca
|
all'ùrtimu, n'i scurdamu r'i paroli r'i nossri nimici, e chiddu chi nni resta è u silenziu r'i nossri amici
|
ama essiri mudesti e rtcurdarci ca l’autri su inferiuri a nuiastri
|
amari lu propriu nimicu (comu ci dici lu Vangelu) nun è cosa di li cumuni murtali ma chiuttostu di àncili
|
amicu iè cu cu poi stari in silenziu
|
amicu non è cu ti stuia i lacrimi, ma cu non ti fa cianciri
|
ammagginazioni giuva pi viaggiari ie costa picca
|
amu lottari pa paci medianti i strumenti da paci
|
amu parari spessu. Spissu mi ritrovu a parlari a mè stissu, puri di ascutarimi. A vota su accussi argutu ca mancu iù sugnu in gradu di capiri chiddu ca dissi
|
am'a essiri sfiruciati ravanti a li mudernità inutili, speciarmenti quannu sunnu purtati avanti r'a loggica
|
ancora non s’av’a caputu ca sulu c’u divirtimentu, c’a passioni e c’u ridiri si po’ aviri ’na vera criscita culturali
|
arricchèmuni ri i nossri ricìpruchi diffirenzi
|
arririti, pirchì li denti nun sunnu fatti sulu pi manciari e muzzicari
|
assai su i cosi ca si ittasuru su nun fussi po scontau cuaccunu i putissi cogghiri
|
assài su' 'i manèri d' arrivàri, ma 'a megghiu é di non pàrtiri a' ttùnnu
|
assinnatu è sulu 'ddu cristianu ca ogni iornu campa comu si ogni iornu e ogni ura putissi moriri
|
attentu a li to' pinsèri… addivèntanu poi li to' paròli. Attentu a li to' paròli…addivèntanu poi li to' fatti. Attentu a li to' fatti… addivèntanu poi li to' abbitudini. Attentu a li to' abbitudini… addivèntanu poi u tò caràttiri. Attentu a lu tò caràttiri… addivènta poi u tò distìnu
|
avemu tanti cosi 'i stissi, niautri e i 'miricani: Esclusa, naturalmenti, 'a lingua
|
avemu tutti forza sufficienti a suppurtari 'i disgrazii dill'autri
|
avemu u mugghi Congressu ca i pìcciuli ponnu accattàri
|
avera ignuranza non iè l'assenza di canusciri ma u rifiutu di canusciri
|
avi sensu parrari di 'scola dill'obbrigu'?
|
avi sensu 'a pena di morti ammenzu a cristiani cunnannati a moriri?
|
avìri tuttu chiddu c' abbisogna ppi' essiri filici, non é bbastanti ppi' essiri daveru filici
|
aviri raggiuni è 'na raggiuni 'i cchiù pi' non cunchiudiri nenti 'nt' 'a vita
|
aviri un libru addiventa un surrugatu pi lèggirlu
|
avìri 'n amicu 'unnè 'na cosa 'ri tutti
|
avissimu diffidari di quassiasi impresa ca spia un vestitu novu
|
avvirtenza: l'autorità sanitarii ponnu fari tantu dannu a' saluti
|
avvucatu: unu ca ni proteggi rai furti livànnuci 'a fonti r'i tintazioni
|
a'a lepri piaci 'a polenta. U rici u cuocu
|