u addu canta financu 'a matina chi finisci n''a pignàta
|
u beni pubblicu ie fattu di un gran numiru di mali privati
|
u chiù affidabili maestru da lingua iè u sò usu
|
u chiù ranni sbarramentu pi capìri n'opra r'arti è... chiddu ri vuliri capiri
|
u chiù ranni veiculu da viulenza no munnu di oggi iè u governu di Stati Uniti d'America
|
u cielu stellatu supra a mia, a liggi morali in mia
|
u cimiteru è chinu ri omini granni, e diddi u munnu 'un putìa rispinsàrisi
|
u classicu iè nu libru cha nun ha finutu mai di riri chiddu ca'ddiri
|
u cristianesimu fici tantu p'amuri facennuni un piccatu
|
u cristianu chiù riccu iè chiddu i cui piaciri su chiù a buon mercato
|
u cuntrariu di un popolu civilizzatu iè un populu criaturi
|
u debitu pubblicu è granni abbastansa pi putìri pinsàri a si stessu
|
u diavulu iè n'ottimista si cridi di putiri peggiorari i cristiani
|
u dinaru aiuta a supputtari a povetà
|
u dinaru iè un bonu servu ma macari un cattivu padruni
|
u dissenzu iè a forma chiù nobili du patriottismu
|
u doveri ie chiddu va n'aspittamu dill'autri
|
u fascinu: un modu pi sintirisi rispunniri 'sì' senza aviri postu nudda dumanna
|
u fine iè ne mezzi comu l'abburu no semi
|
u fisicu c'a so' cura durassi na vita
|
u generi umanu non può supputtari troppa realtà
|
u giornalismu è sulu l'arti ri ìnchiri u' spaziu biancu
|
u giornalista è prissàtu r’a scarènza. Quannu àvi tempu scrivi peggiu
|
u guaiu du capitalismu sunnu i capitalisti, quasi sempri bravi all'internu da sò azienda, fori di dà sunnu spessu dell'ottusi ie noiosi imbecilli, e cetti voti macari peggiu
|
u libbru cchiù 'mpurtanti p'un comunista coma'mmia è 'a Bibbia
|
u libru sarà a savvizza du geniri umanu
|
u linguaggiu è 'na peddi: iu ssricu u me' linguaggiu contru l'àvutru
|
u linguaggiu iè na patti du nostru organismu, non menu complicata du stissu
|
u lussu ruvina u riccu e iaumenta a miseria di poveri
|
u male iè ca generosità può iessiri macari un bonu affari
|
u malintesu è a forma chiù friquenti ri comunicazzione tra a gente
|
u matrimoniu, na vita, iè comi un duellu no menzu di na battaghia
|
u me attu fa chiddu chi vulissi fari iu, cu menu littiratura
|
u megghiu affari pi'i ricchi è u disaccordu tra i poveri
|
u megghiu da vita nun si cecca, s'atrova
|
u meghiu modu pi farisi ingannari iè cridirisi chiù furbi dall'autri
|
u mentitori avissi tiniri presenti ca pi essiri cridutu non bisogna mai diri ca i menzogni necessari
|
u miu criru: ciccari a virità 'nta vita e a vita 'nta virità
|
u modu meghiu di godere di tanta libertà iè di concederni molta a iautri
|
u munnu avi a struttura du linguaggiu e u linguaggiu avi a forma da menti
|
u munnu iè maternu pi l'ominie maschilista pi fimmini
|
u novanta pi centu r'i pulitici ruvina 'a riputazziòni ru ristanti reci pi centu
|
u passatu iè un prolughu
|
u peggiori delittu du cristianu iè essiri natu
|
u picciriddu non iè un vasu di inchiri ma un focu d’addumari
|
u pinseru iè sempri un granu di sabbia nall'ingranaggiu di puteri
|
u pinseru tonna, avansanu i cosi
|
u poeta capisci a natura meghiu dun scienziatu
|
u poeta è comu dù prìncipi ‘rii nuvoli, chi 'un si scanta ra tempesta né di l’arcieri, poi quann’è sulu ‘na terra, cu li sò ali giganti unn’arrinesci mancu a caminari
|
ù principiu ri l'educazzioni è priricàri cull’esempiu
|
u pruverbiu iè na picciula frasi basati supra na longha esperienza
|
u ricoddu iè sempri un luogu d'incontru
|
u ricordu da gioia non iè chiù gioia; u ricordu du duluri iè ancora duluri
|
u scopu du travaghiu iè vadagnarisi u tempu liberu
|
u scopu ri l'erucazzioni è gràpiri 'na menti vacanti
|
u segretu cchiù difficili ri mantèniri è l'opinioni chi avemu ri nuàvutri
|
u segretu da felicità iè lassarisi iri ai piaciri
|
u segretu du successu iè a sincerità. Si rinesci a ammucciarla, c’ha facisti!
|
u socialismu può sulu arrivari in bicichetta
|
u sport seriu non iavi nenti a chi vidiri cu far play. Iè u commu di odiu, gilusii, millantria, indifferenza pi ogni regula ie piaciri sadicu no vidiri a viulenza: in autri paroli, iè a guerra senza i sparatorii
|
u sulu modu pi prisirvari a propia cultura iè di accettari di mettilla in periculu
|
u travaghiu accuzza i iunnati e allonga a vita
|
u travaghiu alluntana in noi tre ranni mali, a noia, u viziu e u bisogniu
|
u travaghiu iè u rifugiu di cu non avi meghliu di fari
|
u ventu 'un ciùscia mai ra parti giusta pi cù un sapi runni iri
|
u verbu leggiri non tollera l'imperativo. Condividi chista caratteristica cu iautri verbi, comi amari e sognari
|
u veru specchiu de nostri ragiunamenti iè a nostra vita
|
u veru successu è divintari 'a megghiu pessona chi po'
|
u vinu noci gravimenti a saluti (mintali) di cu no bivi
|
un archeologu è lu megghiu maritu ca na fimmina po aviri, chiù idda nvecchia chiù iddu si ntirissa ad idda
|
un atturi è un tiziu ca siddu non parri d'iddu non ascuta
|
un cavillu è 'na questioni di principiu ca nni scurdammu
|
un cìnicu è unu chi, quannu senti profumu ri ciuri, si talìa attornu pi vìriri u tabbùtu
|
un cristiànu cu'n'ideali avi 'a stessa forza ri novantanovi chi hannu sulu 'nteressi
|
un curatori editoriali iè unu va dividi u frumentu da pula ie stampa a pula
|
un denti è cchiù priziusu d'un diamanti
|
un filosofu è un ciecu chi ¢erca rintra 'na stanza a ‘u scuru un ģattu nìvuru c'un c’è. Un telologu è n'omu ca 'u ŧrova
|
un omu ca non leggi boni libri non avi alcunu vantaggiu rispettu a chiddu ca nun sapi leggiri
|
un omu iè felici quannu no sapi di iessiri felici, chista iè a sula ragiuni. Tuttu cà, nent'autru. cu rinescirà a comprenniri sarà istantaneamenti filici
|
un omu senza sogni, senza utupii, senza idiali, fussi un mossru, un cignali lauriatu in matimatica
|
un omu, qualunqui omu, vale cchiù r’una bannèra, qualunqui bannèra
|
un prigioneru di verra è un omu ca prova d'ammazzariti, non ci arrinesci, poi ti supplica di lassallu campari
|
un principi è 'u primu servu d' 'u so' statu
|
un psichiatra è un tiziu ca vi fa un saccu di dumanni custosi ca vostra mugghieri vi fa gratis
|
un rapportu platonicu è sicuramenti possibili, ma sulu tra maritu e mugghieri
|
un sulu raggiu di suli basta a cancillari miliuni di ummiri
|
un vasuneddu nurmali nun vali mai quantu unu arrubatu
|
Una di li chiù granni filicità di la vita è l'amicizia; e una di li filicità di l'amicizia è aviri qualcunu a cu' cuntari un sigretu
|
unni c'è tanta luci, l'ummura è cchiù nira
|
unni non arriva 'a spada d' 'a liggi, ddà arriva 'a zzotta d' 'a satira
|
unni vai ivan? minni vaiu a minsk! 'mbrugghiuni si ivan! mi rici ca vai a minsk 'ppi farimi criri ca vai a mosca, ma ti 'nni vai piddaveri a minsk. 'mbrugghiuni si ivan!
|
unn’avìri vizi unn’aggiùnci nènti a'a virtù
|
unu av'a essiri un pocu pacciu e idealista pi ffari vocabularii, picchì non si ponnu fari fotografii 'e paroli
|
unu di li piaciri di lèggiri vecchi littri, è chiddu ca non è nicissariu arrispunniri
|
unu di li vantaggi di lu piaciri supra a lu duluri è ca a lu piaciri poi diri basta
|
unu d' 'i vantaggi di non essiri filici è ca si po' disidirari 'a filicità
|
unu è cchiù veru quantu cchiù assumìgghia a'a fantasìa c'avìa ri si stissu
|
unzàrriva mai luntanu quannu unsisapi runni si và
|
un' omu istruitu iè n' omu oziusu ca ammazza u tempu studiannu
|
un'omu sulu è sempri in mala cumpagnìa
|
un'ùmmira si perdi pi ŧroppa luci... o pi ŧroppu scuru
|
uora viru u segretu pi fari l'omini migghiori: crisciri all'aria appetta, manciari e dommiri ca terra
|
utilizza no meghiu u tempu ca non vadda a ciò chi fà, dici o penza u propiu vicinu, preferennu concentrarisi supra i propi azioni, affinu a chi risultinu appropiati e giusti
|