pa maggior parti di l'omini l'esperienza iè comi u fanali di poppa di na navi, ca s'illumina sulamentichiddu ca ni lassamu e spaddi
|
parannu francamenti ogni tantu iè necessariu arrabiarisi pi fari si ca tuttu funzioni
|
paroli e cori non sempri vannu d'accoddu
|
pàrru 'spagnolu ccu' Ddiu, 'ttalianu cch' e' fimmini, francìsi cch' e' màsculi, e 'ttudìscu cco' me' cani
|
passai a vita a confermari a regula
|
passanu u tempu e l'uri anchi no‘n gnornu chiù tristi
|
patriottismu è crìriri cu to paìsi è superiòri a tutti l'àutri picchì tu ci nascisti
|
pensu di aviri truvatu laneddu mancanti tra l’animali ie l’homu sapienz nuiatri
|
pensu, dunque sugnu
|
pèntisi e poi cuminciàri ra capu: eccu chiccus'è 'a vita
|
pi aviri 'na vicchiania longa s'av' accuminciari e essiri vecchi assai prestu
|
pi ccù sàpi troppu, è difficili un diri farfantarii
|
pi certi cumunisti, siddu sì anticomunista veni a diri ca sì fascista. Chissu non si cumprenni, comu a diri ca sidd'unu non è cattolicu vuol diri ca è Murmoni
|
pi essiri abbastanza furbu di guadagnari tutti ddi soddi, 'a essiri abbastanza stupidu di vulirili
|
pi essiri perfetta ci mancava sulu un difettu
|
pi nemici I liggi s’applicanu; pi l’amici s’interpritanu
|
pi ogni lingua ca mori scumpari un'immagini di l'omu
|
pi quantu ci su tanti grammatichi quantu sunnu i grammatici, anzi cchi'assai...
|
pi renniri ’a vita suppurtabili non si po’ fari a menu d’i minzogni
|
pi truvari n'amicu t'acchiuriri n'occhiu, pi tinirisillu, dui
|
pi truvari 'a filicità unu non ll'avi a circari
|
pi 'n’indianu l’oru d’u suli basta e avanza
|
Picasso è un pitturi, puru iu; Picassu è spagnolu, puru iu; Picassu è cumunista, mancu iu
|
picchi usari paroli rossi? Significanu accussi pocu
|
picchì 'a mafia 'investi' rigalannu droga davanti 'e scoli, e l'editori non fannu 'a stissa cosa ch' i libri?
|
piddunatimi si non vi chiamu signuri ma non vi canusciu abbastanza
|
pilliccia: 'na peddi... ca cancia d'armali
|
pinsàri è sempri 'na cosa terribbili
|
pinsari iè un lavoru chiù pisanti ca ci sia
|
pi' essiri si stissi bisugna essiri quarcunu
|
pi' tirari a campari tant'anni s'av' a circari di non campari
|
pi'llomu, 'unnè a megghiu cosa ottèniri chiddu chi voli
|
põ dari sen'samàri, ma 'mpõ amàri sen'sa dari
|
poi arrivàu u progressu a distruggiri tuttu, chiù chi 'na guerra, picchì si 'a guerra distruggìu cosi, u progressu distruggìu u nostru modu ri viviri
|
poi renniri impossibili pi chiunqui opprimiri un tuuo simili? Assicurati ca nuddu abbia u putiri
|
ponnu tagghiàri tutti i sciùri, ma 'un ponnu firmàri 'a primavera
|
portu intra di mia un pisu ca mi scaccia: 'u pisu d' 'i ricchizzi ca non ci desi all'autri
|
Po' essiri ca 'a morti è 'u megghiu ca 'a vita po' offriri
|
preferiscu disturbari ca verità ca compiaciri cu l'adulazioni
|
prima di pinzari a comu nzignari, fussi bonu chiariri quali sunnu li risultati ca disiddiramu aviri
|
prima di quantu si pensa, ranni stradi sarannu aperti pi ll'omu libiru ca voli custruiri 'na società megghiu di chista
|
prima ha' essiri libiru, doppu addumanna la libirtà
|
pulitica: cunflittu di ntirissi mascaratu di lotta di principii
|
purtroppu, a uttantanni è possibili essiri nnamurati. Srivu, difatti, propriu pi allianàrimi di l'amuri
|
puru si tu camìni tantu, e pigghi ogni strata, 'un t'arrinèsci r'arrivàri ai cunfini ri l'anima: tantu è funnu u sò veru significatu
|
puru 'a natura umana mi delusi; 'a lassài perdiri picchì 'a truvai tantu, troppu simili a'a mia
|
puru 'nu sceccu po' annari a' Mecca, ma non pi' cchissu è un pellegrinu
|
putiti frigari a tutti, e sempri, si ’a pubblicità è fatta bona e i sordi a disposizioni sunnu sufficienti
|
puttroppu, oggi, nu parcoscenicu ru munnu nuàutri occidentali semu 'nsèmmula i suli protagonìsti e i suli spettatòri, e accussì, attraversu i nossri giurnali, 'un sintèmu chi i nossri raggiuni, 'un pruvàmu chi u nossru duluri
|
p' 'i ricchi è difficili divintari savii quant p' 'i savii divintari ricchi
|
p’un candidatu è piriculusu diri cosi di cu’ ’a genti si po’ ricurdari
|