Logos Multilingual Portal

Select Language

a b c d e è f g h i j l m n o p q r s t u ú v

sacciu c'a poesia è indispenzabbile, ma un saperra di' picchì
Jean Cocteau
sapimu ca n'ùaminu po' leja Goethe e Rilke a sira, o po' sona' Bach o Schubert, e, ra matina appressu, po' ji' a fatica' a r'Auschwitz
George Steiner
Satana mo' s'è fattu chiù furbu, e ni tenta faciennune ricchi invece ca poveri
Alexander Pope
scopra nu paisi novu e l'invada su sempi stat'a stessa cosa
Samuel Johnson
scoprimu nu sapure a ri jùarni nostri sulamente quannu ninni 'ncarricamu i l'obbligu d'avì nu ristinu
Emil Cioran
scriva è na manera i parla' senza ca t'interrumpanu
Jules Renard
scriva è sempe ammuccia' anguna cosa 'ppi fa' ca pu si scopra
Italo Calvino
scriva puasìa dùappu ad Auschwitz è n'attu i barbarie
Theodor W. Adorno
senza sordi e senza tempu, a fantasia si riducia a nu sùannu passeggeru c'un si po' traducia in azzione
Charles Baudelaire
Sette Peccati sociali: politica senza principi, ricchizza senza fatica, piacire senza coscienza, canuscenza senza carattere, commercio senza moralità, scienza senza unmanità e cultu senza sacrificiu
Mohandas Karamchad Gandhi
si campi abbastanza, vidi ca ogne vittoria si trasforma 'ntra na sconfitta
Simone de Beauvoir
si dicia borghesia ogne grupp'i persune ca su scuntenti i chiru ca tenanu e soddisfatt'e chiru ca su'
Nicolás Gómez Dávila
si dicia ca 'ccu ri sordi s'accatta tuttu. No, unn'è veru. Vi putiti accatta' u mangiare ma no u pitittu, i medicine ma no a salute, nu lìettu morbidu ma no u sonnu, u sapiire ma no a spertizza, a presenza ma no u benessere, u divertimento ma no a gioia, a gente ca canusci ma no l'amici, i servi ma no a fedeltà, i capiddri janchi ma no a reputazzione, jurni tranquilli ma no serenità. I sordi pùannu accattà a corchia i tutte se cose. Però no a simenta. Chira un si pù avì 'ccu ri sordi
Arne Garborg
si dicissa chiru ca pìenzu daveru m'arresterranu o mi chiuderranu dintra a nu manicomiu. E jà, signu sicuru ca forra d'accussì 'ppi tutti
Roberto Bolaño
si Dio unn'avissa fatt'a fimmina, unn'averra fattu mancu u fiore
Victor Hugo
si i Repubblicani a finiscianu i cunta' pagliette sup'i Democratici, nua a finiscimu i dicia a verit´supa a loru
Adlai Stevenson
si l'omini capiscissaru mìegliu i pericoli ca cumporta a usa' certe parole, i dizionari 'ntre vetrine di librai forranu 'mmulicati 'ccu na strisciulilla i carta russa 'ccu supa scrittu: 'Esplosivo... manijati 'ccu cura'
André Maurois
si nu populu s'aspetta i poti' essa liberu restannu 'gnorante, spera 'ntra na cosa ca unn'è mai stata e ca mai sarà
Thomas Jefferson
si n'omu unn'è dispost'a cummàtta 'ppe l'idee sue, o u'bbalanu l'idee sue, o u'bbala d'iddru
Ezra Pound
si rispettanu sulu i diritti umani d'e persune giuridiche
Anónimo
si si commetta in nome di Dio o d'a patria, nuddru crimine è tantu bruttu c'un si po' perduna' a ra gente
Tom Robbins
si ti spusi 'ccu na fimmina ca a vo' e ca ti vo'. fa na scommessa supa a chini a finiscia 'ppi primu i vuli' all'atru
Alfred Capus
si tìani nu talentu usalu i ogni manera possibile. un t'u stipa'. unn'u sparta pocu a vota cumu nu tirchiu. spennatillu senza frenu, cumu nu milionariu c'ha decisu i si ruvina'
Brendan Behan
si un'i nua, unu qualsiasi i nua esseri umani, 'ntra stu momentu sta soffrennu cumu nu cane, è malatu o tena fame, è na cosa ca ni riguarda a tutti. N'ha di riguarda' a tutti, pecchì far'a mossa ca unn'esista a sofferenza i n'ùaminu è sempi n'attu i violenza, e d'i 'cchiù vigliacchi
Gino Strada
si vi faciti vida c'aviti bisognu d'anguna cosa, unn'acchiappate nente; 'Ppi fa sordi s'ha di fa a mossa i essa ricchi
Alexander Dumas
si vi fidat'i vua stessi, ispirati fiduacia puru all'avutri
Johann Wolfgang von Goethe
si vu diventa' riccu scrivìannu, scriva u gener'i cose ca venanu lette d'i persune chi quannu lejanu movanu u mussu
Don Marquis
si vu nu quadru d'u futuru, immagginati nu stivale ca zampa ra faccia i nu cristianu, 'ppi sempi
George Orwell
si vulimu ca è cose cangianu, avimu i occupa' ae banche e fa zumpa' a televisiune. Un c'è n'atra possibbile soluzzione rivoluzzionaria
Luciano Bianciardi
si vulimu ca finiscianun e guerre tra popoli, n'amu i'mpegnà menu 'ntre guerre e di 'cchiù 'ntra a cultura d'a pace
Federico Mayor Zaragoza
si 'cchiù saggiu i l'avutri ma un ci u dicia
Lord Chesterfield
si, simu tria vote 'cchiù ricchi d'i nùastri nonni ma simu puru tria vote 'cchiù felici?
Tony Blair
signu apparsu a ra Maronna
Carmelo Bene
signu circondat'i prìeviti ca ripetanu continuamente c'u rgnu loru unn'è di su munnu, e attrimenti mintanu i mani supa a tuttu chiru ca ponnu acchiappa'
Napoleon Bonaparte
signu favorevole a ra legalizzazione d'e droghe. Secunnu u sistema mio di valori s'a gente si vo ammazza' tena tuttu u dirittu d'u fa'. A maggior parte d'u dannu chi vena d'i droghe deriva de l'illegalità loro
Milton Friedman
signu na parte i tuttu chiru chi haju truvatu supa a strata mia
Alfred Tennyson
signu pi rispettà a legge, però unn'amu i scorda' ca a legge s'ha d'usa' pi proteggia i chiù debboli
Romano Prodi
signu sempi d'accordo 'ccu chini tena cultura, si su i prima ca parlanu
William Congreve
signu traumatizzatu d'a legalizzazione i l'aborto, picchì a conzideru, cumu assaji atre persune, na legalizzazione i l'omicidio
Pier Paolo Pasolini
simu chiri ca facimu a mossa i essa, quindi n'avimu i sta assaji accorti a chiru ca facimu a mosssa i essa
Kurt Vonnegut
simu chiru ca facimu ripetutamente
Aristotle
simu chiru ca facimu 'ppi cangia' chiru chi simu
Eduardo Galeano
simu chiru ca ni mangiamu
Ludwig Feuerbach
simu sempe obbligati, pi renna sopportabile a realtà, a coltivare dintra a nua stessi anguna follia picciriddra
Marcel Proust
simu tutti rassegnati a ra morte; è a ra vita c'un simu rassegnati
Graham Greene
soffra senza ni lamenta' è l'unica lezione c'amu i 'mpara' 'ntra sa vita
Vincent Van Gogh
solitamente, e cose terribbili fatte 'ccu ra scusa ca i richieda ru progressu un su di nente progressu, ma sulu cose terribbili
Russell Baker
sonnati e si liberu 'ntru spiritu, lotta e si liberu 'ntra vita
Ernesto Che Guevara
spero c'un arrivu a diventa' tantu vìacchiu i mi fa' religioso
Ingmar Bergman
spirtizza militare è na contraddizzione in termini
Groucho Marx
sta vita è nu spitale 'ddue ogne paziente èpigliatu d'a gulìa i cangià lìettu
Charles Baudelaire
statt'acùartu 'ccu chiru ca desideri, ca si puterra puru avvera'
Joanne Kathleen Rowling
storia: nu resocontu chiù favuzu ca atru, d'eventi a ru 'cchiù senza significatu, provocati i guvernanti quasi sempi latri, e de surdati quasi sempi ciùati
Ambrose Bierce
stu trica trica è tremennu; vulerra durà
Oscar Wilde
su daveru poche e cose ca succedanu a ru momentu giustu, u rìastu un succeda di nente: u storicu 'ccu cuscienza ha di curreggia sti difetti
Herodotus
sulu a re persune i cultura li piacia a si 'mpara'; i 'gnuranti prefescianu a fa' scola all'atri
Edouard Le Berquier
sulu a ri lati d'a scala sociale si vidan'i 'rre
Pier Paolo Pasolini
sulu chini unn'ha approfonditu nente po' avi' nguna convinzione
Emil Cioran
sulu chini vincia decida quali su ri crimini i guerra
Garry Wills
sulu quannu aviti tagliatu l'urtimu arbaru, avvelenatu l'urtimu jumi, catturatu l'urtimu pisci, sulu tannu capisciti ca i sordi un si ponu mangiare
Cree Indian Prophecy
sulu si t'incamini supa u viale d'u tramonto, pu trovà l'aurora
Mirco Stefanon
s'ajuti a 'ngunu ch'è 'ntra na 'mmulica, statti sicuru ca su ricorda... a prossima vota ch'è'mmulicatu
H.V. Prochnow
s'apprezza de 'cchiù chiru ca si guadagna 'ccu 'cchiù fatica
Aristotle
s'averra de pensa' cchiù a fa bùanu ca a sta bùanu, accussì finiscerra puru ca si sta mìegliu
Alessandro Manzoni
s'ha di di' a verità, cerca d'essa divertente, sinnò ti conzanu linze linze
Billy Wilder
s'ha d'essa tradituri, ma mai sleali
Gabriel García Márquez
s'i giuvani li neganu l'appoggio pure l'nnippotente e misteriosa mafia sbaniscia cumu nu malu sùannu
Paolo Borsellino
s'u dottore mio mi dicerra ca mirestanu sulu sia minuti i vita, un ci staperra a pensa' supa. Scriverra 'ccu ra machina na picchicella 'cchiù veloce
Isaac Asimov
s'un ni scrntramu 'ccu ra raggiune un concludimu mai nente
Albert Einstein