... e nua avimu na vera missione, \'ntra sa miseria italiana ca ti fa spagnare, na missione ca unn\'è i potenza o ricchizza, ma d\'educazione, i civiltà
|
a Bibbia ni \'mpara a vuli\' bene a ri nemici d\'i nùastri cumu si forranu amici d\'i nùastri. Forse pecchi\' su re stesse persune
|
a bigamia è avi\' nu marit\'i \'cchiu\', a monogamia puru
|
a capacità i fa osservazioni acute è comunemente definita cinismu e parte di chiri ca unn\'a tenanu
|
a carenza mundiale i mangiare c\'affliggia a bellezza i cinqucentu miliuni i picciriddri si puterra risolva cu ra spisa i nu jùarnu sulu i guerra
|
a chiave pi costruiscia na superstar è di ci fa tena a vucca chiusa. mustrare n\'artista a ru pubblicu po\' significa\' ca si ristruggia. un serba a nuddru vida a verità
|
a corruzione è cumu a munnizza. s\'ha de jatta\' tutti i jùarni
|
a cosa \'cchiu democratica d\'u munnu è ru dizionariu: è l\'unicu bene c\'avimu in comune
|
a coscienza è nu cane c\'un si minta a u\'nni fa passa\', però nua un li putimu impediscia i abbaia\'
|
a coscienza è ra vuce interiore ca n\'avvarta c\'angunu ni puterra vida
|
a coscienza sua era pulita; infatti un l\'usava mai
|
a Costituzione è stata fatta ppi proteggia a ra gente d\'i pericole d\'e bone intenzioni
|
a criscita d\'i paisi in via di sviluppo dipenda d\'a smilitarizzazione
|
a crisi consista precisamente \'ntru fattu ca u vìacchiu sta murìennu e ru nùavu ancora un po\' nascia
|
a crudeltà contra all\'animali è na scola d\'a crudeltà contra all\'ùamini
|
a Cuba un\'si sipettan\'i diritti umani, tranni c\'a Guantanamo
|
a cucchia è fatta i tre persune d\'i quali una è momentaneamente assente
|
a cultura è chiru chi rasta a na persuna quannu s\'ha scordatu tuttu
|
a cultura è sempre d\'accussì, nu stratu supa all\'atru i citazioni supa a citazioni, idee ca fannu nascia atre idee, strusciu i parole ca vattanu una \'ccu l\'atra e attraversanu u tìampu i u spazziu
|
a decisione cristiana i considera\' u munnu bruttu e malamente ha fattu diventa\' u munnu bruttu e malamente
|
a democrazia è ca vi putiti sceglia i dittatori vùastri, dùappu ca v\'hannu dittu chiru chi vi pensante ca vuliti senta
|
a democrazia è nu sistema ca garantiscia c\'un simo mai governati mìagliu i cumu n\'ammeritamu
|
a democrazzia cangia ra decisione i \'na minoranza corrotta \'ccu l\'elezione i na maggioranza c\'un capiscia
|
a democrazzia è ra patetica speranza chi d\'a gnuranza d\'a singula persuna n\'escia ra saggezza collettiva
|
a differenza i na democrazzia \'ccu na dittatura è ca \'ntra na democrazzia prima va voti e pu ti dunanu ordini, mìentra \'ntra na dittatura unn\'ha di perda tìampu a vota\'
|
a durata d\'a passione è proporzionale a ra resistenza iniziale d\'a fimmina
|
a fedeltà s\'ottena quannu l\'amore è cchiù fort\'i l\'istintu
|
a felicità è l\'estasi i essa pigliati pi fissi cumu si deva
|
a felicità è na condizzione immagginaria, na vota si dicìa ch\'era d\'i morti, e mo\' generalmente i granni dicianu ch\'è d\'i guagliuni e ri guagliuni dicianu ch\'è d\'i granni
|
a fimmina ca ti dicia, a cumu si cumporta, ca fa na sceneggiata si ci dicianu a verità, vo\' fatta fissa
|
a fisica è cumu u pilu: sicuru un po\' da\' risultati pratici, però unn\'è pi chissu ca ni ci dedicamu
|
a forza un vena d\'i capacotà fisiche, ma i na volontà indomita
|
a gente simpatizza \'ccu \'cchiù gulia cu \'linfelicità ca \'ccu ra felicità
|
a gente u\'mmora pe mancanza i sordi. Mora pecchì u tena accessu a re risorse
|
a gente va\' nota \'ntra \'mmerda, si ci minti na picca i sordi
|
a gioventù è na malatia ca a tutti ni passa
|
a giusta funzione i n\'ùamu è di viva, non d\'esista. Un vaiu sprecannu i jùarni mia cercannu i l\'allunga\'. Sfrutterò u tempu miu
|
a giustizia è l\'accetta\' l\'ingiustizzie esistenti
|
a gnuranza è ra mamma d\'a felicità e d\'a beatitudine sessuale
|
a gnuranza, \'cchiù d\'u pregiudiziu, è vicina a ra verità
|
a guerra è a \'cchiù diffusa forma moderna i terrorismu
|
a guerra è circar\'a pace spargennu sangue. A pace è continua\' a cumbatta senza spargia sangue
|
a guerra è na cosa fina \'ppe chini unn\'a canuscia
|
a guerra un si po\' umanizza\', si po\' sulu abboli\'
|
a libertà nostra dipenna d\'a libertà i stampa, e iddra un po essa limitata senza ca doppu si perda
|
a libertà unn\'esista, ma a ricerca da libertà sì, er è sa ricerca ca ni fa liberi
|
a lingua è assai \'cchiu agitata d\'a vita
|
a lingua è na sommatoria d\'a quala ognunu chi parla ni tena na parte
|
a lingua è na \'mpronta, a \'mpronta \'cchiù ranna d\'a nostra condizione umana
|
a lingua po\' puru essa nu specchiu ca deforma, però è u sulu specchiu c\'avimu
|
a lingua unn\'è ra carta c\'avvolgia ru penzeru, a lingua è u penzeru
|
a lotta cuntr\'u potere è ra lotta d\'a memoria cuntra all\'oblio
|
a luce divina acceca a ru munnu invece i l\'illumina\'
|
a machina sparagna-fatica \'cchiù popolare, a ri tìampi i mo\', è ancora nu maritu chinu i sordi
|
a mafia è ru mìagliu esempiu i capitalismu c\'avimu
|
a mafia ha auvutu n\'inizio e avrà na fine
|
a mafia unn\'è nu problema sulu italianu, e mancu n\'affare i coppule e realtà arretrate d\'u sud Italia, ma puru nu problema europeo
|
a maggior parte d\'i sudditi si crida d\'essa tale picchì u re è u Re, un si renna conto ca in realtà è u re ch\'è Re picchì loru su sudditi
|
a maggior poarte i l\'omini un bo\' nata\' si prima unn\'è capac\'i nata\'
|
a malavita organizzata è sulu l\'atra faccia (lorda) d\'u dollaru
|
a mamma è u core d\'a famiglia. Spenna a misata d\'u patre pi cumpra\' beni i cunzumu ca miglioranu l\'ambiente addùa iddru mangia, dorma e guarda a televisione
|
a massima specializzazione equivala a ra massima incultura
|
a memoria unn\'`avutru c\'u fruttu d\'a memoria nostra
|
a mieglia cosa c\'a natura ha dato all\'ùamini è c\'a vita è curta
|
a morte a scunti vivìennu
|
a morte unn\'è c\'un potimu parla\' \'cchiù, ma c\'un ni potimu fa capiscia \'cchiù
|
a natura nostra sta \'ntru u movimientu; a quiete assoulta è morte
|
a nazione ca distruggia ra terra sua si distruggia de sula
|
a necessità un tena legge
|
a negazione d\'i diritti culturali a re minoranze disruggia u tessutu morale d\'a società tantu quant\'a negazione d\'i diritti civili
|
a novit´ è ra cosa cchiù vecchia ca c\'è
|
a pace interiore è fondamentale pi cummatta i messaggi i terrore \'ccu ri quali i granni interessi provanu a n\'esaspera\' a vita a tutti
|
a pace unn\'è mancanz\'i guerra: è na virtù, nu statu d\'animo, na disposizzione a ra benevolenza, a ra fiducia, a ra giustizzia
|
a pace \'cchiù malamente è mìegliu d\'a guerra \'cchiù giusta
|
a parola appartena ra menza a chini parra e l\'atra menza a chini sta a senta
|
a parola fa l\'ùamu libberu. Chin\'un si sa esprima è nu schiavu
|
a paura i resta\' suli è \'cchiù forte d\'a paura d\'a tagliola, e cussì ni \'nsuramu
|
a pazzia è \'na condizzione umana. dintra a nua stessi a pazzia esista ed è presente cumu puru a raggiune. u problema è c\'a società, \'ppi si definiscia civile, averra d\'accettà tantu a raggiune cumu puru a pazzia
|
a peja intolleranza vena di sa cosa ca chiamanu ragiune
|
a peja \'gnuranza è chira d\'a popa gnuranza
|
a pirsuna ca chiù ti spagni a ra contraddicia si tu
|
a poesia è l\'art\'i fa trasa \'u mare dintra a \'nnu viccheri
|
a poesia mi serva pi esprima chiru c\'un si po\' dicia
|
a politica è l\'arte i fa c\'a gente un s\'interessa d\'i fatti propri
|
a politica è na guerra senza spargiment\'i sangue, e ra guerra è politica \'ccu spargiment\'i sangue
|
a politica è n\'atto d\'equilibrio tra chiri ca vùonnu trasa e chiri c\'u bùonnu escia
|
a politica è ra sezione Spettaculu i l\'industria
|
a politica e u destinu i l\'umanità i fanu ùamini c\'un tenanu né ideali né grannizza. Chiri ca tenanu granniza un si vanu miscanu a ra politica
|
a politica vo fatta cu re mani pulite
|
a povertà d\'a lingua n\'indebboliscia: ni po \'ffà diventà schiavi i l\'idee di l\'avutri
|
a pratica politica consista a un considerà i fatti
|
a Prima leggi d\'u giornalismu è cunferma\' i preggiudizzi esistenti, invece d\'i contraddicia
|
a prima metà d\'a vita nostra n\'a ruvinanu i patri, a sicunna i figli
|
a proprietà è na trappola; chiru ca ni cridimu i posseda, in realtà ni posseda
|
a prudenza è \'na zitella vecchia e fitusa \'ca li fa ra corte l\'incapacità
|
a pubblicità si po\' definiscia cumu a scìenza i ferma\' l\'intelligenza d\'i persune giustu u tìempu c\'avasta a \'cci frica\' sordi
|
a qualità i nu libbru dipenda di chin\'u leja
|
a ra fine d\'u cuntu, a patria è ra lingua
|
a ra fine u \'nni ricordamu i parole d\'i nemici nostri, ma u sileziu i l\'amici
|
a ra lepra ci piacia ra polenta. U dicia ru cùacu
|
a raggiune vera i l\'esistenza è di minta d\'accordu a luminosa opinione c\'avimu i nua stessi \'ccu re cose orribbili ca l\'atri penzanu i nua
|
a razza janca è ra cancarena d\'a storia umana; è ra razza janca e sulu iddra - \'ccu l\'ideologgie sue e re \'nvenzioni sue- ca sdirrazza civirtà autonome addue si trovanu, c\'ha sconvoltu l\'equilibbrio ambientale d\'u pianeta e mo\' minaccia l\'esistenza stessa d\'a vita
|
a re vote un si dicia menu stannu citti ca parlannu
|
a realtà è chira cosa ca quannu finisci i ci crida un sinni va
|
a realtà è n\'illusione procurata d\'a carenza i alcol
|
a ri tìampi i mo\', i giuvani si penzanu ch\'i sordi su tuttu, e quannu si fannu vìacchi scopranu ca è d\'eccussì
|
a ri tìampi mia un c\'eranu bestiseller e un ni putìamu prostituiscia. Un c\'era nuddru ca vulìa cumpra\' a prostituzzione nostra
|
a saggizza i viva consista ad elimina\' tuttu chiru c\'unn è indispensabile
|
a scienza è tuttu chiru c\'ammetta sempi a discussione
|
a scienza u\'mmi \'nteressa. sinn\'incarrica d\'u sùonnu, di l\'azzardu, d\'u sientimentu, d\'a contraddizione, ca su cose ca \'ppe \'mmia su preziose
|
a scrittura è l\'unicu mestere ca nuddru ti considera nu fissa s\'un guadagni sordi
|
a semplicità e a forma d\'a vera grannizza
|
a sinistra è nu male ca sulu u fattu ca c\'è ra destra u fa cumporta\'
|
a sinistra un tena ra minima idea d\\\'u munnu addùa viva
|
a società è permissiva \'ccu re cose c\'un custanu nente
|
a società eroticu-pubblicitaria dintra a quale vivimu s\'adopera a organizza\' u desideriu, a fa criscia u desideriu \'ntra na misura mai \'ntisa prima, mantenennu a soddisfazione \'ntra a sfera d\'a vita privata. Pi fa funziona\' a società, pi fa continua\' a competiziune. avisogna c\'u deisderiu cirscia, s\'allarga e si mangia a vita d\'e persune
|
a società po\' esista sulu supa \'nna certa base i bone pagliette e a condizione ca nuddru dicia esattamente chiru chi pensa
|
a solidarietà unn\'è dare, ma fa anguna cosa cuntra all\'ingiustizie
|
a solitudine è \'ppi l\'anima chiru c\'u mangiare è p\'u corpu
|
a speranza è bona cumu colazione ma un serba a nente cumu cena
|
a speranza i diventa\' ricchi è una d\'i \'cchiù diffuse cause e povertà
|
a speranza tena dua figli bellissimi: u sdegnu e ru coraggiu. U primu di fronte a cumu vann\'i cose, u secunne \'ppe re cangia\'
|
a stampa u\'bbo\' informa\' u letture ma u vo\' convincia c\'u sta \'nformannu
|
a storia d\'amore ideale è chira ca si fa \'ppe posta
|
a storia umana, tra sarbezza e perdizzione, è ambigua. Un sapimu mancu si simu nua i patruni d\'u destinu nùastru
|
a strategìa amorosa unu l\'usa bùanu sulu quannu unn\'è \'nnammuratu
|
a televisione è chiù interessante d\'i persune. Un fossa d\'accussì, averramu i avi\' persune ad ogne angulu d\'i nostre stanze
|
a televisione ha sempi creatu oblio, u cinema ha sempi creatu ricordi
|
a television\'è l\'unica papagna ca si piglia \'ccu l\'ùacchi
|
a televisiuna tena ra forza i nu liune, a televisiuna un si spagna i nuddru, a televisuna t\'addormiscia cumu nu minchiune
|
a televisone è ra prima cultura veramente democratica, a prima cultura a disposizione i tutti e fatta \'ccu chiru c\'a gente vo\'. a cosa \'cchiu terribile è chiru c\'a gente vo\'
|
a teoria d\'u comunismu si po\' riassuma \'ntra na frase: abbolizione d\'a proprietà privata
|
a troppa informazione fa diventa\' a gnuranza troppu granne mentre ca t\'illuda d\'a cancellà. Accussì cumu puru a facilità d\'arrivà a ru pilu ha degradatu u pilu stessu
|
a verità è degnu a ra dicia sulu chini un si spagna di mora \'ppi causa sua
|
a verità è ru \'cchiù granne valure ca te tenimu. Sparagnamunilla
|
a verità è tanto difficile a ra nega\' cumu all\'ammuccia\'
|
a verità u\'ddanneggia mai \'na \'bbona causa
|
a violenza è ra mammana e ogne vecchia società ca è prena e una nova
|
a vita è na meraviglia s\'un tinni spagni
|
a vita è na scola i probabbilità
|
a vita è na storiella cuntatai nu fissa, chinu i remurata e di raggia, c\'a a finale un vo\' di\' nente
|
a vita è nu spettaculu i teatru ca unn\'ammetta prove. Quindi canta, ciangia, abballa, rida e viva intensamente prima ca cala ru sipariu e ru spettaculu finiscia senza na vattuta i mani
|
a vita si capiscia sulu guardannu arrìeri, però si viva sulu iennu avanti
|
a vita unn\'è chira c\'unu ha vivutu, ma chira c\'unu s\'arricorda e cumu si l\'arricorda \'ppe ra cunta\'
|
a \'cchi serba viva, si manca u curaggiu i lotta\'?
|
a \'cchiù crudele vendetta i na fimmina è di rimana fedele a n\'ùaminu
|
a \'GGhiesa dicia c\'a terra è chiatta, ma ia sacciu ch\'è tunna, pecchì haju vistu l\'ombra da sua sup\'a luna e cridu \'cchiu a n\'ombra c\'a ra Ghiesa
|
accussì iu vivu a ru munnu chiù cumu osservatore e l\'umanità ca cumu appartenente a ra specie
|
addimmànnati si si cuntentu, e già un ci si\'cchiù
|
addùa c\'è assai luce, l\'ombra è \'cchiù nivura
|
aiutatimi a capiscia \'cchi vi dicu \'ca v\'u spiegu mìegliu
|
albu d\'i giornalisti! idea i pisantuni, i farsi professuri, i giornalisti mancati, i genti chi tena gulìa sulu i\'mpedi\' all\'atri i pensa\' cu ra capu sua. l\'albu è nu comicu non sensu, è immorale pecchì cerca di minta nu limite a chiru chi limiti u\'nni tene e u\'nnà d\'avi\', a ra libera \'spressione d\'u penzìeru
|
all\'inglesi li piacia istintivamente qualsiasi cristianu c\'un tena talentue c\'un sinn\'avanta
|
all\'ùamu dotatu intellettualmente dotato l\'essa sulu offra dua vantaggi: prima cosa i tuttu chiru d\'essa cu se stessi e, secunna cosa, chiru i u sta cull\'atri
|
ancora un s\'è capitu ca sulu \'ccu ru divertimentu, \'ccu ra passione e \'ccu ri risa si raggiungia na vera criscita culturale
|
apra bùanu l\'uacchi prima d\'u matrimmoniu; e menzi chiusi dùappu
|
arricchiscimune d\'i differenze c\'avimu unu \'ccu l\'atru
|
arriva\' secunni voddì essa a prima persuna c\'ha persu
|
arrobbanu, massacranu, rapinanu e, \'ccu numi favuzu, u chiamanu imperu; a ra fine, addùa hannu fattu desertu, a chiamanu pace
|
averramu i diffida\' i ogni impresa ca richieda nu vestitu novu
|
avimu abbastanza religgione \'ppi n\'odia\', ma no abbastanza \'ppi ni voli\' bene
|
avisognu ca m\'avisognanu
|
aviti i essa gentili \'ccu ra gente mentre ca sagliti, picchì è ra stessa ca jati scuntannu quannu pua scinniti
|
avi\' n\'amicu unn\'è cosa ca s\'a ponnu avanta\' tutti
|
avi\' raggiune è na raggiune i \'cchiù \'ppi unn\'avi\' nuddru successu
|
avucatu: nu complice c\'un curra nessunu periculu
|
Avvertenza: l\'Autorità Sanitarie pùannu fa male gravemente a ra salute
|
bona parte i chiru ca chiamamu amministrazione conzista ca si renna difficile u lavuru d\'a gente
|
ca tutti l\'ùamini forranu frati è u sùannu i chini un tena frati
|
capolavoru granne e gloriosu d\'u nostru è viva cumu si deve. Regna\', ammunziddra\' tisuri, costruiscia, su tutte fissarìe
|
cara democrazzia, ricogliati a ra casa ca unn\'è tardi
|
castità: a \'cchiù innaturale d\'i perversioni sessuali
|
cchiù corrotto è u statu, \'cchiù assaji su re leggi
|
cercann\'i para chiru c\'un simu, finiscim\'i essa chiru ca simu
|
certi dicianu c\'a genialità è ereditaria; l\'atri un tenanu quatrarielli
|
chiamu ominu unu ca è patrunu d\'a lingua sua
|
chihi un castìa ru mali, cummanna ca si fa
|
chini crida ca \'na crìscita \'sponenziale po\' continua\' all\'infinitu dintra a nu munnu finitu è nu pazzu, o n\'economista
|
chini cumbatta po\' perda, chine un cumbatta ha gia perdutu
|
chini discuta facennu pisà a sua autorità unn\'usa a spirtizza, ma anzi a memoria
|
chini dubita d\'iddru stessu mustra ru primu signu i \'ntelligenza
|
chini obberiscia è quasi sempe mìagliu i chini cummanna
|
chini po\' nega\' ca l\'ambiente è distruttu?
|
chini riceva di \'cchiù riceva pi cuntu i l\'atri; unn\'è né \'cchiù ranne né mìagliu i l\'atri: tena sulu \'cchiù responsabilità. Ha di serba di \'cchiù. Viva pi serba
|
chini si \'mpara a parra\' si \'mpara a traducia
|
chini un canuscia re lingue straniere un sa nente d\'a sua
|
chini u\'po\' chiru chi vo\', vulerra chiru chi po\'
|
chini \'mpara a l\'omini a mòra, i \'mpara puru a stare a ru munnu
|
chin\'è innammoratu d\'iddru stessu tena almenu stu vantaggiu: unn\'ha di trova\' assaj rivali
|
chin\'u sa c\'averra scoperutu Colombo si l\'America un li si fossa misa d\'avanti
|
chira eccitantissima perversione i vita: a necessità i fa \'nguna cosa \'ntra nu tiàmpu ca è menu i quantu in realtà na serberra
|
chira nova ispirazzione, senza a quali traducia vu \'ddì sulu parafrasa\' \'ntra natra lingua
|
chiri ca ni sfruttanu ponu essa credibili cumu nostri educatori?
|
chiri ca si su avantati c\'hanu fattu a rivoluzzione hannu vistu sempre, u jùarnu appressu, ca un sapìanu chiru ca facìanu, c\'a rivoluzzione c\'avìanu fattu unn\'assumigliava di nente a chira c\'averranu vulutu fa\'
|
Chiri ca su annurcati a ri libbri e tenanu biblioteche chjine c\'un rapanu mancu na pagina, si ponu paragonare all\'eunuchi \'ntra n\'harem
|
chiru ca chiamamu \'progresso\' è a sostituzzione i \'na siccatura \'ccu n\'atra siccatura
|
chiru ca consideri na vetta è sulu nu gradinu
|
chiru ca fa diventa\' socievoli l\'ùamini è l\'incapacità loru i cumporta\' a solitudine
|
chiru ca fannu mo\' i banche ca caccianu sordi un si sa i duve, e ru stessu i chiru ca fannu i falsari. L\'unica differenza è ca su diversi chiri ca ci mangianu
|
chiru chi renna terribbile su munnu è ca mintimu a stessa passione a cerca\' d\'essa felici e a cerca\' d\'impediscia c\'u su l\'avutri
|
chiru c\'avimu in comune è casimu tutti unu diversu i l\'atru
|
chiru c\'ha di fa\' l\'educazione è di cangia\' na mente vacanta \'ccu r\'una aperta
|
chiru c\'ha fattu semp\'essa u statu cumu nu \'mpiernu supa a terra è statu popu u tentativ\'i l\'ominu d\'u renna nu paradisu
|
chiru c\'un si po di\', ha di essa taciutu
|
ci su dua modi i agguantar\'a felicità, unu è fa\' u ciùatu, l\'atra è ca c\'ha di essa
|
ci su giornalisti onesti cussì cumu ci su politici onesti. Na vota ca si su fatt\'accattà, restanu accattati
|
ci su\' dua categorie i televisiona: a televisiona spìerta ca crea cittadini difficili a guverna\', e chira ciùata ca crea cittadini facili a guverna\'
|
ci su\' porte a ru mare ca s\'apranu \'ccu parole
|
ci vo\' assai, assai tìampu pi essa giuvane
|
cinicu: nu figliu i bona mamma c\'un ci vida bùanu i vida e cose cumu su e no cumu averranu i essa
|
clona di \'cchiù a genetica o a televisione?
|
consideru u munnu pi chiru ca è, nu palcoscenicu addùa ognedunu ha de recità a parte sua
|
continuamente nascianu fatti a cofusione d\'i teorie
|
cridimu sulu a chiru ca vidimu. Pi chissu, i quannu c\'`a televisona, cridimu a tuttu
|
criditi a tuttu chiru ca sentiti riguardu a ru munnnu; nente `troppu bruttu pi essa impossibbile
|
cridu ca l\'istituzzioni bancarie su \'cchiù pericolose p\'i nostre libertà i quantu unn\'u su l\'eserciti permanenti. S\'u populu americanu averra di mai permetta a re banche private i controlla\' l\'emissione du denaru, prima \'ccu l\'inflazione e pu \'ccu ra deflazione, e bache e l\'imprese ca nascianu \'ntunnu \'ntunnu a re banche caccerannu a ru populu i beni sua fin\'a quannu i figli loru si ritraverannu senza mancu na casa sup\'u continente ca i patri loru hannu conquistatu
|
cridu ca na bona traduzzione presuppona d\'avi\' capitu u testu e chissu vu\' di\' ca unu è statu \'ntru u munnu veru, ca si tocca, senza riducia mai tuttu a na manipolazione i parole e basta
|
crìu ca \'ccu ru tìempu arrivamu a ni merita\' ca unn\'esistanu guvìerni
|
cultura un vo\' di\' leja assai, mancu sapi\' assai; è canuscia assai
|
cumbatta cuntr\'a se stessi è ra \'cchiu tosta d\'i battaglie, vincia cuntr\'a se stessi è ra \'cchiu bella d\'i vittorie
|
cumu si fa a sapi\' si Lyndon Johnson sta cuntannu pagliette? Si li trema ra ricchia un bu\'ddì ca sta cuntannu pagliette. S\'aza nu sopraccigliu un bu\'ddì ca sta cuntannu pagliette. Se invece mova ru mussu, vo\'ddì ca sta cuntannu pagliette
|
cumu u \'mmi signu prioccupat\'i nascia, u \'mmi prioccup\'i mora
|
custa caru essa sinceri quannu s\'è spìerti. Cumu essa onesti quannu s\'è ambizziosi
|
c\' su persune ca sannu tuttu, però chiss\'è tuttu chiru ca sannu
|
c\'aspetta l\'Unesco adichiarà patrimonio i l\'umanità tutt\'u pianeta?
|
c\'è anguna cosa mìagliu \'pi nu populu d\'a lingua i l\'antenati sui?
|
c\'è na forma i energia ancora \'cchiù pulita d\'u sule, ancora \'cchiù rinnovabile d\'u vìentu: è l\'energia c\'un consumamu
|
c\'è na manera i capiscia si n\'uàminu è onesto: chiedaccillu! si rispunna si, è marciu
|
c\'è na sula regola pi l\'uàamini politici i tutt\'u munnnu: quannu si a ru potere un ha di di\' e stesse cose ca dici quannnu si all\'opposizione. Si ci provi, tuttu chiru ca ci guadagni è c\'ha di fa\' chiru ca l\'atri hannu trovatu impossibile
|
c\'è nu piacire \'ntri voschi inesplorati, C\'è n\'estasi supa a spiaggia solitaria, C\'è vita addùa nuddru arriva vicinu a ru mare funnu, e c\'è musica \'ntru boatu suu: iu un volgiu bene i menu a ll\'ùamu, ma i \'cchiù a ra Natura
|
c\'è nu sulu veru successu: essa in grad\'i viva a vita all\'usu tuu
|
c\'è sempe na manera bona e una sbagliata: a sbagliata para semp\'a mìeglia
|
c\'è sulu na cosa a ru munnu pieja i fa parla\' i se stessi, ed è i un fa\' parla\' i se stessi
|
c\'è sulu na taccagnerìa ca tena dignità: chira d\'i parole
|
democrazia è ru nume ca damu a ru popolu ogne vota ca l\'avisognamu
|
dicia amicizia è cumu dicia intesa perfetta, fiducia immediata e memoria longa; cioè fedeltà
|
dicia si a tuttu e a tutti è cumu unn\'esista
|
dimostra\' ca tìegnu raggiune vulerra di\' ammetta ca puterra avi\' tùartu
|
dua cose mi meraviglianu: a spertizza d\'i bestie e ra bestialità d\'i persune
|
dùappu tuttu, su i rapporti cu re persune chiru chi duna valore a ra vita
|
è bellu quannu capisci \'na picca a vota c\'u \'ccapisci nente
|
e conferenze p\'u disarmu su l\'esercitazzioni antincendio d\'i piromani
|
e cose ca sapimu mìagliu su chire ca unn\'avimu mai \'mparatu
|
e cose impossibbili cu cchiù facili i chire difficili
|
e cose supa i quali a maggior parte d\'e persune vu sapi\' i cchiù su chire ca menu i riguardanu
|
è detestabile l\'avariza spirituale i chiri ca, puru ca canuscianu na cosa, sinn\'incarricanu d\'a trasmetta all\'atri
|
è difficile a un desidera\' i fimmine i l\'avutri, vistu ca chire i nessunu, solitamente, su pocu attrattive
|
è difficile a \'ffa previsioni, figurati si riguarad ru futuro
|
è difficile crida ca unu ti dicia ra verità quannu sa \'bbùanu c\'a ru postu suu tu l\'averri cuntatu na paglietta
|
e due mìeglie parole d\'a lingua inglese su \'assegno allegato\'
|
e faklsa ha di essa \'ppi nua ogne verità c\'un vena accumpagnata i na risata
|
e fimmine fannu a ru cìantu ppi cìantu chiru ca dicianu, mentre ca l\'ùamini rimananu a ru cinquanta ppi cìantu
|
e lingue, cumu e religgioni, campanu \'ccu l\'eresìe
|
è l\'animu c\'ha di cangia\', no u cìelu sutt\'u quale vivi
|
e meglie parole un su \"ti vogliu bene\" ma \"è benignu\"
|
è menu pìeju a unn\'avi\' leggi c\'a ri viola\' tutti i jùarni
|
è mìagliu fa e pentirsi c\'un fa e pentirsi i unn\'avì fattu
|
e mo\' ca esista a questone morale, però oramai è diventata a questione politica prima er essenziale picchì d\'a sua soluzione dipenda ra ripresa i fiducia \'ntra l\'istituzioni, l\'effettiva governabilità d\'u paisi e ra tenuta d\'u reggime democraticu
|
e nazioni \'cchiu\' ranne si su sempi comportate e mafiusi, e \'cchiu\' tite e puttane
|
è normale ch\'è possibile nu rapportu platonico, però sulu maritu e mugliera
|
è nu bene c\'u popolu un capiscia cumu funziona u sistema bancariu e monetariu d\'u nùastru, picchì s\'averra di succeda crìu ca scoppierra na rivoluzione prima i dumani matina
|
e papere fannu l\'ova citte. E galline invece griranu cumu ciote. Quale è r\'a conseguenza? Tutt\'u munnu si mangia l\'ova i gallina
|
e parole \'cchiù antiche ecurte - \'si\' e \'no\' vùanu a massima considerazione
|
è pericoloso a essa sinceri, a meno che unu unn\'è puru stupidu
|
è pericoloso ad avì ragiune \'ntri questioni addue l\'autorità costituite tenanu tortu
|
e persune su ridicule sulu quannu vùanu para o essa chiru c\'un su
|
è possibbile ama\' n\'essere umano, si unn\'u canusci bùanu
|
è quannu simu malati ca n\'accorgimu c\'un vivimu suli, ma attorciniati a n\'essere c\'appartena a nu regnu diversu, ca ni separanu abbissi, c\'un ni canuscia e c\'unn\'è possibile ca ni facimu capiscia d\'iddru: u cùarpu nostru
|
e quannu su nate e granne banche vestute i numi nazionali un su state avutru ca società e speculatori privati ca s\'affiancavanu a ri governi
|
e quante preoccupazioni si libbera unu, quannu decidi no di essa \'nguna cosa, ma \'ngunu
|
e scoperte unn\'ajutanu u Terzu Munnu, fann\'aumenta\' l\'ingiustizia
|
e statistiche supa a sanità dicianu ca n\'americanu supa a quattru soffra d\'angunu problema mentale. pienza a tria di mìegli amici d\'i tua. Si stannu bùanu, allura si tuni
|
e stesse palore, ditt\'i vucche diverse, piglianu significati diversi, addirittura a ra \'mmersa
|
e strade d\'a lealtà su sempre deritte
|
e sule risposte ca serbanu su chire ca fannu vena domande nove
|
è sulu u sbagliu ca tena bisognu i l\'appoggiu d\'u guvìarnu. a verità po\' esista de sula
|
è tipicu i nu cristianu senza esperienza i un crida a ra furtuna
|
è togo cum\'a fannu facili i malaviti a pensa\' ca \'ppe loru ha di ji\' tutt\'u bùanu
|
e verità ca cuntanu, i granni principi, a ra fine restanu sempi dua o tria. Su chiri chi t\'ha \'mparatu mammata quannu eri picciriddru
|
e vie si costruiscianu viaggiannu
|
e vite nostre finiscianu quannu ni stamu citti di fronte a re cose daveru \'mportanti
|
eppure è sempi veru puru u contrariu
|
era accussì beddra ca c\'hannu vietatu i s\'avvicina a ra Turr\'i Pisa
|
essa giuvane i unn\'essa rivoluzzionariu è na contraddizzione addirittura biologgica
|
essa granni unn\'è a riveva onori, ma a ri meritare
|
faciti fissarìe, ma facitile \'ccu entusiasmu
|
fare turismo è cumu ji\' viaggiannu luntan\'assaj cercannu u spinn\'i ti ricoglia a ra casa
|
fin a quannu a guerra continua a essa giudicata na mala cosa, avrà sempi u fascinu suu. Quannu sarà conziderata tamarra, un sarà \'cchiù popolare
|
fin a quannu esistanu l\'omini, esistanu puru i vizzi
|
fin a quannu u culure d\'a pelle è chiù importante d\'u culure i l\'uacchi, ci sarà sempi guerra
|
finiscia prima l\'aria o u petrùagliu
|
finu a quanna a gente ammirerà a Cesare e a Napoleone, Cesare e Napoleone puntualmente risorgerannu p porta\' disgrazia a ra gente
|
fin\'a quannu ci sarà abbondanza a povertà resta nu male c\'un si cumporta
|
fin\'a quannu c\'è morte c\'è speranza
|
forsi oje l\'obbiettivu unn\'è di scopra chiru chi simu, ma i rifiuta\' chiru chi simu
|
generalmente l\'omini cridanu facilmente a chiru chi vonu
|
giornalista è chini ha di spiega\' all\'atri chiru ch\'iddru stessu unn\'ha capitu
|
ha di essa altruista: rispetta l\'egoismu i l\'atri
|
ha di essa chiaru ed esplicitu \'ccu l\'avucatu tuu... Pu\' ci pensa iddru a \'mbroglia\' tuttu
|
ha di essa n\'ottimista pi essa nu Democraticu, e ha di essa n\'umorista pi ci rimana
|
ha portatu àvuta a bandiera sua... accussì u l\'avìa di vida
|
Hegel tenìa ragiune quannu dicìa ca ni \'mparamu d\'a storia ca l\'ùamu un zi po\' \'mparà nente d\'a storia
|
Hollywood è chiru postu addùe ti paganu mille dollari \'ppe nu vasune e cinquanta centesimi \'ppe l\'anima
|
i chini fuma ni potimu \'mparà a tolleranza. Ancora n\'aj\' i canuscia unu ca s\'è lamentatu i chin\'un fuma
|
i confini d\'u linguaggiu miu su ri conifini d\'u munnu
|
i criaturi trovanu tuttu \'ntra nente, l\'omini un trovanu nente \'ntra tuttu
|
i cristiani civilizzati u\'pponu soddisfa\' d\'u tuttu l\'istinti sessuali d\'i loru senza amure
|
i dizzionari su cumu a l\'orologi: u pìaju è mìagliu i nente e unn\'i potimu fida\' mancu d\'u mìagliu
|
i don Chisciotte i mo\' un cummattanu contra, ma \'ppe i mulini a vento
|
i dottori prescrivanu medicine ca canuscianu pocu, a malati d\'i quali sanu ancor\'i menu, \'ppi cura\' malatie c\'un canuscianu i nente
|
i fimmine... na cosa i nente l\'attira, nu complimentu i fa fuja
|
i giornalisti un cridanu a re buscìe d\'i politici, ma e ripetanu! Ancora pìaju!
|
i grann\'eventi d\'u munnu succedanu \'ntru cerbìaddu
|
i guagliuni un su mai stati boni a senta i granni, ma unn\'hannu mai finitu i l\'imita\'
|
i jùarni c\'un si ponnu scurda\' \'ntra a vita i n\'ùaminu su cincu o sia d\'u \'ntuttu. l\'atri ci su sulu \'ppe figura
|
i latri rispettanu a proprietà, vùanu sulu c\'a proprietà diventa a loru proprietà, accussì c\'a pùanu rispetta\' mìagliu
|
i libbri tenanu n\'orgogliu loro; quannu i presti un si ricoglianu \'cchiù
|
i liccaculi assumiglianu all\'amici cumu i lupi a ri cani
|
i media su nu jùacu \'mmanu ad i ricchi. Ed i ricchi l\'usanu pe diventa\' ancora \'cchiu ricchi
|
i morti su \'cchiù assaj d\'i vivi. E vannu crisciennu i numeru. I vivi su rari
|
i na città un ti vidi bene d\'i sette o settanta meraviglie, ma d\'a risposta ca duna a na domanda ca fa\'
|
i nu granni ominu c\'è sempre anguna cosa ca ti po\' \'mparare, puru quannu si sta cittu
|
i parole su importanti si su poche
|
i patatine fritte su una d\'i creazzioni \'cchiç spirituali d\'u geniu parigginu
|
i poeti su òmini c\'hannu mantenutu l\'ùacchi i guagliuni
|
i politici parlanu a nume d\'i partiti loro, e i partiti un sbaglianu mai, unn\'hannu mai sbagliatu e un sbagliarannu mai
|
i povari vanu a ra guerra, a cumbatta e a mora p\'i scarde, e ricchezze e ru superfluo i l\'atri
|
i problemi \'cchiù difficili ppi n\'uàminu \'ngignanu quannu è capac\'i fa a modu suu
|
i sordi, in quantu tena ra proprieta\' i cumpra\' tuttu, i s\'appropria\' i tutti l\'oggetti, è dunque l\'oggett\'i possesu in senso preminente. L\'universalità di sta proprietà sua costituiscia l\'onnipotenza di l\'essere suo, iddru è consideratu, quindi, cumu ente onnipotente
|
i specialisti su persune ca ripetanu sempre i stessi errori
|
i Stati Uniniti paranu destinati d\'a Provvidenza ad \'mpesta\' tutta l\'America i miseria \'ntru nume d\'a libbertà
|
i suli ùacchi beddri su chiri ca ti guardanu \'ccu tenerezza
|
i tasmaniani, c\'unn hannu mai canusciutu l\'adulteriu, mo\' su estinti
|
i tentazioni, a ru contrariu d\'i bone occasioni, si presentanu sempi na secunna vota
|
i traduttori su cumu i pitturi ritrattisti, pùanu fa bella a copia ma ha d\'assumiglia\' sempi all\'origginale
|
i tutte e chiaghe c\'affliggianu l\'umanità, a tirannìa d\'i prieviti e ra peja
|
i tutt\'e cose sicure, a \'cchiu certa è ru dubbiu
|
Ia sign\'ia e ra circostanza mia
|
immortale è chin\'accetta l\'istante
|
in generale, ogni paise tena ra lingua ca si merita
|
in Italia a maggior parte d\'i politici un si scerra \'ppi progetti ma \'ppe interessi
|
in politica u veru santu è chiru ca frusta a ru populu e ammazza a ru populu \'ppu bene d\'u populu
|
innamorarsi è d\'i cammereri
|
internet è nu veru assassinu d\'a pluralità d\'i lingue
|
interprete: unu ca permetta i si capiscia a dua persune ca parlanu lingue diverse, ripetennu all\'unu e all\'atru chiru ca li piacia di \'cchiù c\'hanu dittu
|
iu u\'ddicu c\'a medicina un po\' essa utile a certe persune, però dicu ca è malamente \'pp\'u genere umanu
|
jiennu versu a saggizza, u primu passu è a si sta citti, u secunnu è sta a senta\', u terzu è tena a mente, u quarto è minta in pratica, u quintu è fa\' scola all\'atri
|
lassati guida\' d\'u quatrarìellu ca si statu
|
lavurà scoccia menu ca jocà
|
leducazzione e ra manera cumu i genitori trasmettanu i difetti loru a ri figli
|
leja è cumu traducia, picchì l\'eperienze i dua persune diverse un su mai e stesse. Nu malu letture è cumu nu malu traduttore. Pi \'mpara\' a leja bùanu a scola è menu importante i l\'istintu
|
lìeju avidamente u giurnale. `l\'unica fantasticheria ca i concedu regolarmente
|
lìeju puru i libbri, assaji libbri: ma mi \'mparanu menu i quantu mi \'mpara ra vita. U sulu libbru ca m\'ha \'mparatu assaji: u vocabolariu. Ah, u vocabolariu, quantu mi piacia. Mi piacia tantu puru a strada, nu vocabolariu assaji chiù meraviglioso
|
l\'acqua parra senza si ferma\' e un si ripeta mai
|
l\'ammure è aspetta\' na gioja ca quannu arriva annoia
|
l\'amore è l\'infinito a ra portata d\'i cani
|
l\'amure è chiru ca capita a nu masculu e a na fimmina c\'un si canuscianu
|
l\'amure è sulu nu malu truccu a ri danni nùastri pi n\'assicura\' a continuazzione d\'a specie
|
l\'amure ni fa diventa\' ciùati, u matrimoniu curnuti, u patriottismu fissi marbaggi
|
l\'amuri tena diritu i essa disonestu e busciaru. S\'è sinceru
|
l\'analfabeti d\'u 21° secolo un su chiri c\'un sanu leja e scriva, ma chiri c\'un su capaci d\'apprenna, i si scorda\' i cose ca s\'hanu \'mparatu e di \'ngigna\' torna a s\'impara\'
|
l\'anim o umano u \'ppara mai accussì forte e nobbile cumu quannu lassa stare a vendetta e osa perdunare nu scungiurà nu tuartu
|
l\'anime generose su offese \'cchiù i essa \'ncensate ca \'ngiuriate
|
l\'arte caccia di l\'anima a purbara accumulata durante a vita i tutti i jùarni
|
l\'arte è magia liberata d\'a menzogna d\'essa verità
|
l\'arte è na chiamata ca \'cci rispunnanu troppi c\'un su chiamati
|
l\'arte è n\'investimentu i capitali, a cultura è \'na scarda
|
l\'arte è ra vuscìa ca ni permetta i cumprenna a verità
|
l\'arte i vincia si \'mpara \'ntr sconfitte
|
l\'aumentu d\'a saggezza si po\' misura\' esattamente seconda a cumu diminuiscia ra bile
|
l\'avucati su l\'unici delinguenti cumuni ca i giudici, a ra forza, vùannu scigliuti tra loru stessi
|
l\'avucatu è ru cumpare naturale d\'u banchiere
|
l\'avventura è sulu na mala pianificazione
|
l\'economia mondiale è ra mìeglia espressione d\'u crimine organizzato. L\'organismi internazzionali ca cotrollanu valute, mercati e credito praticanu u terrorismu internazionale contra a ri paisi povari e contra a ri povari i tutti i paisi \'ccu na professionalità accussì gelida ca facerranu fa\' russu u \'cchiù espìartu d\'i bombaroli
|
l\'egoismu unn\'è cumu ni para, ma pretenda ca l\'atri vivanu cumu ni para a nua
|
l\'esperenza è na bona scola. Ma e rette sue su chiù care
|
l\'esperienza è na fiamma ca allucia sulu si vruscia
|
l\'esperienza è ru pettine ca ni duna ra vita quannu restamu sìenza capiddri
|
l\'esperienza è sa cosa meravigliosa ca ti permetta di canuscia n\'errore all\'attimu stessu c\'u va ripetìennu
|
l\'essenza d\'a matematica sta dintra a sua libertà
|
l\'esseri umani si pùannu sparta \'ntra tria categorie: stancati a morte, annoiati a morte e prioccupati a morte
|
l\'evoluzzione d\'a specie umana un si va cunchiuda dintra a poche decine i migliaja d\'anni cumu succeda \'ccu l\'animali domestici, ma dintra diversi miliuni d\'anni, cumu p\'i specie serbatiche. l\'ùamu, infatti, è e sara sempi n\'animale serbaggiu
|
l\'idealismu va bùanu, ma quannu s\'avvicina a ra realtà vena custa troppu assai
|
l\'ideologia è ru peju carcere d\'a mente
|
l\'impero britannico è natu \'ppe ra disperazione e na generazione sana sana e inglesi ca è ghjuta girannu u munnu munnu pe trova\' nu mangiare cumu si deve
|
l\'incertezza è na margherita \'ccu ri petali c\'un si finiscianu mai i sfoglia\'
|
l\'incompetenza si vida quannu unu usa troppe parole
|
l\'infelicità si spiega\' cumu a differenza tra e capacità nostre e re speranze nostre
|
l\'Inghilterra è l\'unicu paise addua u mangiare è cchiù periculosu d\'u sesso
|
l\'insuccessu m\'ha datu a ra capa
|
l\'omini i poche parole su ri mìegli
|
l\'omini sannu \'cchiù di l\'atri animali; na sannu i menu. Loru sannu chiru c\'hannu i sapi\', nua no
|
l\'omini un si vrigognanu a pensa\' cose lorde, ma si vrigognanu a pensa\' ca li ponnu attribbuiscia penzeri lordi \'a stessa manera
|
l\'omini un su priggioneri d\'u destinu ma i l\'opinioni loru stesse
|
l\'omu \'cchiu riccu è chiru ca si diverta spinnenn\'i menu
|
l\'operaiu diventa tantu cchiù poveru quantu cchiù producia ricchizza
|
l\'opinioni mie supa all\'aborto su na picca distorte d\'u fattu d\'essa statu u settimu i nove figli
|
l\'origginalità è l\'art\'i copia\' senza si fa sgama\'
|
l\'ostaculu \'cchiù granne a ra comprenzione i n\'opera d\'arte è chira d\'a vulì capiscia
|
l\'ottimista penza ca chissu e ru mìagliu d\'i munni possibbili; u pessimista si spagna ca è daveru d\'accussì
|
l\'ùamini diventanu eroi sulu quannu un pùannu fa diversamente
|
l\'ùamini nascianu gnuranti, no ciùati; a ciutìa è nu prodott\'i l\'educazzione
|
l\'ùamini ranni su i chiù suli
|
l\'ùamini su sempi sinceri; cangianu sincerità, chiss\'è tuttu
|
l\'ùamini tenanu i riflessi lenti, solitamente capiscianu sulu \'ccu re generazzion\'i dùappu
|
l\'ùaminu ca a cinquant\'anni vida ru munnu a ra stessa manera i quannu n\'avia vinti, ha jettatu trent\'anni d\'a vita sua
|
l\'umanità è chira ch\'è, u problema unn\'è d\'a cangia\' ma d\'a canuscia
|
l\'umanità ha di minta fine a ra guerra, sinnò a guerra minta fine all\'umanità
|
l\'umanità tena na sula arma ca funziona daveru: a risata
|
l\'umanità un cumporta u penzeru c\'u munnu è natu pi na casualità, pe sbagliu, sulu picchì quattru atomi senza criteriu si su \'mpacchiati supa all\'autostrata. E allura occorra ca si trova na \'mbroglia cosmica, Diu, l\'angeli, u diavulu
|
l\'unica cosa ca impediscia a Diu i manna\' n\'atru diluviu è c\'u primu unn\'è serbutu
|
l\'unica funzione d\'i previsioni economiche è chira i fa\' para rispettabbile l\'astrologgia
|
l\'unica manera pe ni mantena in forma è mangià chiru c\'un vulimu, viva chiru c\'un ni piacia e fa chiru c\'un vulerramu fa\'
|
l\'unici ca si ricoglianu semp\'i tuttu su chiri ca un su mai juti a nuddra parte
|
l\'unicu tirannu a ru munnu ca pozzu accettà è a coscienza mia
|
l\'utopia sta all\'orizzonte. M\'abbicinu i nu paru i passi e iddra s\'alluntana i nu paru i passi; fazzu decia passi e l\'orizzonte s\'alluntana i decia passi; \'ppe quantu caminu, unn\'a raggiungiu mai. A chi serba l\'utopia? A chissu: serba a camina\'
|
l\\\'idee su chiù potenti i l\\\'armi. S\\\'un lassamu ca i nemici nùastri tenanu armi, pecchì averram\\\'i lassà ca tenanu idee?
|
l\\\'Italia sta marcennu \\\'ntra nu benessere ca è egoismo, ciotìa, mancanca i cultura, pittuliamentu, moralismu, coazione, conformismu: prestarsi e qualunque manera a contribuiscia a sta marcescenza è, mo\\\', u fascismu
|
magaraddìu scopra a verità fossa tantu facile cumu dimostrà i buscìe
|
mai a crida ca a guerra, pi quantu necessaria o giustificata, unn\'è nu crimine
|
malidttu u surdatu ca spara contra a gente sua stessa
|
mancu nu peritu po\' canuscia nu ciuatu, si si sta cittu
|
matrimonio: na comunità ca tena nu patrune, na patruna e dua schiavi, ca in totale fannu dua
|
matrimoniu: dua persune ca si mintanu d\'accuardu \'ppi cunta\' a stessa buscìa
|
menu mangi, vivi, t\'accati libri, va a ru teatru, a ballare e all\'osteria, menu pìanzi, ami, fa teorie, canti, pitti, fa poesie, ecc., \'cchiù sparagni , \'cchiù granne diventa u tesoru tuu, ca né i tarli, né a purbara pùannu consuma, u capitale tuu. Menu sì tu, menu realizzi a vita tua, \'cchiù teni; \'cchiù è granne a vita tua alienata, \'cchiù accumuli di l\'essa tuu \'straniatu
|
mi dispiacia ca unn\'è peccatu viva l\'acqua: cumu saperra bùana!
|
mi fann\'escia pazzu i partiti politici, su l\'unici posti rimasti addùa a gente un parla de politica
|
mi fidu sulu d\'i statistiche c\'haju manìatu
|
mi piacerra a vida i prieviti spusati, e no sulamente l\'eterosessuali
|
mora unn\'è nente, u terribbile è campa\'
|
m\'hannu addummannatu: vussuria è a favore d\'a liberalizzazione d\'e droghe? Haju rispusu: prima \'ngignamu cu ra liberalizzazione d\'u pane. E\' soggettu a nu proibbizionismu feroce \'ntra menzu mennu
|
na campagna politica custa assaj \'cchiù i quantu po\' paga\' nu bravu cristianu
|
na Chiesa c\'un subiscia persecuzioni, ma chi goda d\'i privilegi e di l\'appoggiu d\'a borghesia, unn\'è ra vera Chiesa i Cristo
|
na cieca e inflessibile mancanza i disciplina \'ntra ogni tempu costituiscia ra vera forza i tutti l\'omini liberi
|
na conferenza è na riunione i persune \'mportanti ca unu \'ppi d\'unu un ponnu fa\' nente però misi \'nseme ponnu decida c\'un si po\' fa\' nente
|
na cosa è morale si ti fa senta bùanu doppu ca l\'ha fatta, e r\'è immorale si ti fa sta\' male
|
na giuria è fatta i dudici cristiani scelti pi decida chini tena u miàgliu avucatu
|
na laurea in lettere è cumu nu diploma in origami: è chiù o menu d\'a stessa utilità
|
na lingua è nu dialettu \'ccu n\'esercitu e na marina
|
na lingua taglienta è l\'unicu strummentu i tagliu ca s\'affila de \'cchiù ogni vota ca s\'usa
|
na multinazionale assumiglia a n\'istituzione totalitaria \'chiù i qualunque atra cosa ideata i l\'ùaminu
|
na persuna unn\'è cristiana picchì va a ra missa, cumu na persuna un diventa na machina sulu stapennu \'ntra nu parcheggiu
|
na sigaretta è u genere perfettu i gulìa perfetta. è \'na bellezza e un ti lassa soddisfattu. \'Cchi pu vuli\' i \'cchiù?
|
na vota a nuddru era permessu i penza\' liberamente. Mo\' è permesso, però quasi nuddru è capace. Mo\' a gente vo penza\' sulu chiru ca penza ca s\'ha di penza\'. E si crida ca chissa è libertà
|
na vota haju lijùtu nu dizzionariu d\'u principiu a ra fine; m\'è parutu nu bellissimu poema dedicatu a tuttu quantu
|
na vuliti avì assai ca v\'ajutanu? cercate i unn\'avì bisogno
|
nent tena \'cchiù bisognu i cangia\' quantu l\'abbitudi i l\'avutri
|
nente cumu ni ricoglia a na parte ca unn\'è cangiata ni fa scopra quantu simu cangiati
|
nente è permanente a parte u cangiamentu
|
nente tena troppa importanza, e poche cose na tenanu na picca
|
nenti \'ntra l\'ùamini è chiù funnu d\'a pelle
|
nent\'è belenu e tutt\'è belenu; a differenza sta \'ntra quantità
|
nessun ùaminu veramente patrune d\'a lingua sua na po\' domina\' n\'atra
|
nessuna d\'i cose c\'un pozzu controlla\' m\'`accussì cara cumu fa amicizia \'ccu r\'ùamini ca daveru amanu a verit
|
nessuna fimmina po\' cumporta\' a nu maritu ca joca, a meno che unn\'è unu ca vincia sempre
|
nessunu governu si po\' mantena solido pi assai tìampu senza n\'opposizione formidabbile
|
ni cridimu nu paìse, e invece a verità è ca simu na picca cchiù di nu paisaggiu
|
ni stamu \'mparannu supa a pelle nostra ca l\'organismu ca distruggia l\'ambiente suu si distruggia a iddru stessu
|
nu bçanu dizzionariu è cumu nu specchiu, addùa unu ca sa circa\' trova chiru ca già si penzava
|
nu bùanu letture, nu granne letture, nu letture attivu e criativu è unu ca leja torna
|
nu bùanu Natale e nu felice annu nùavu
|
nu cinicu è unu ca, quannu senta profum\'i fiori, si mera \'ntunnu \'ppi vida adduv\'è ru tavutu
|
nu cinicu unn\'è semplicemente chini riceva amare lezioni d\'u passatu, ma unu ch\'è delusu d\'u futuru prima d\'u tìampu
|
nu compromessu è l\'arte i sparta na torta i na manera chi ognedunu si crida c\'ha ricevutu a fetta \'cchiù granna
|
nu cristiani è tantu \'cchiù rispettabbile quante \'cchiù su re cose ca sinni vrigogna
|
nu criticu è nu cristianu senza gamme ca ti \'mpara a fuja
|
nu cuncìartu pi sarbà u pianeta... mi fa vena a mente u Titanic
|
nu dizzionariu è tuttu l\'universu misu in ordine alfabbeticu
|
nu granne ostaculu a a ra felicità è di s\'aspettà na felicità troppu granne
|
nu libru c\'un sopporta dua letture un sinn\'ammerita mancu una
|
nu paisi senza cinema documentale `cumu na famiglia senza album i fotografie
|
nu priggioneru i guerra è n\'ùamu ca cerca di t\'ammazza\', un ci riescia e pu ti chieda i nun l\'ammazza\'
|
nu principe è ru primu serviture d\'u statu suu
|
nu psichiatra è unu ca ti fa\' na caterba i domande carestuse ca muglierta ti fa gratis
|
nu scienziatu \'ntru labboratoriu suu unn\'è sulamente nu tecnicu, è puru nu guagliunìellu davanti a ri fenomeni d\'a Natura ca l\'affascinanu cumu na storiella i fate
|
nu vasu legale un vala mai cumu nu vasu arrobbatu
|
nu zitu è n\'ùaminu cuntìantu ch\'i \'ccà a pocu a finitu i essa d\'accussì
|
nuddra maledizione è cchiù granne i n\'idea spasa \'ccu ra violanza
|
nuddru è tantu ciùatu ca preferiscia ra guerra a ra pace; \'ntra pace i figli sutterranu a ri patri, invece a ra guerra i patri sutterranu a ri figli
|
nuddru è tantu giuvane c\'un pu\' mora oji
|
nuddru fa cchiù male i chini va giriannu a fa bene
|
nuddru va mera a ru dizzionariu prima i parla\'
|
nuddru vi pu fa senta inferiore senza u permessu vostru
|
n\'archeologu è ru mìagliu maritu ca na fimmina po\' avi\'; \'cchiù iddra si fa vìecchia e \'cchiù iddru sinn\'interessa
|
n\'attività ca producia sulu sordi è n\'attività ca vala pocu
|
n\'attore è unu ca s\'un parli d\'iddru un ti sta a senta
|
n\'avucatu è nu galantùamu ca ti sarba ru patrimonio d\'i nemici tua e s\'u tena r\'iddru
|
n\'çamu \'ccu n\'idea nova `nu ciçatu finu a quannu chira idea un tena successu
|
n\'ominu sena sonni, senza utopie, senza ideali forra n\'animale mostruosu, nu cinniale serbaggiu lauriatu in matematica pura
|
n\'ùaminu è riccu in proporzione a quante cose po\' lassa\' stare
|
n\'ùaminu sulu è sempi \'ccu na mala cumpagnia
|
n\'ùaminu tena bisogno i si fa a provvista sua d\'i sogni
|
n\'ùaminu un chianta n\'arberu pe iddru stessu, u chianta p\'i posteri
|
n\'ùaminu, quali ch\'è l\'ùaminu, vala \'cchiù i na bandera, quali ch\'è ra bandera
|
ogne bota ca vìu nu granne supa na bricicletta, pìenzu ca p\'a razza umana ancora c\'è speranza
|
ogne momentu d\'u nùastru unn\'è mai gualu a n\'avutru e nua un simu mai i stessi i nu momentu all\'avutru, i nu tìampu all\'avutru
|
ogne penseru costituiscia n\'eccezziona a na regula generale, chira i un pensa\'
|
ogne storia è storia contemporanea
|
ogne vota c\'a gente mi duna raggiune tìagnu sempi l\'impressione d\'avi\' tùartu
|
ogne vota c\'avasta na persuna sula \'ppi fa na cosa cumu si deve, u compitu vena fattu peju i dua pirsune e difficilmente vena fattu si l\'incaricu l\'affidanu a tria o \'cchiù
|
ognedunu senta sulu chiru ca capiscia
|
ordina\' na bibblioteca è \'na manera a ra \'mmucciuna d\'esercita\' l\'arte d\'a critica
|
ottena cento vittorie dintra a cento battaglie unn\'è prova i suprema abilità, vincia a ru nemicu senza cumbatta è prova i suprema abilità
|
ottimista è chini pensa ch\'i cose un pùannu ji\' pìeju i cumu vannu
|
parìa c\'u munnu era spartutu tra bùani e malamenti. I bùani durmìanu mìagliu... i malamenti invece parìa ca si scialavanu i \'cchiù \'nrta l\'ure i veglia
|
parrannu fora d\'i denti, ogni tantu ci vo\' c\'unu si \'nzirra \'ppi fa jì bùane e cose
|
patriottismu è crida c\'u paisi tuu è mìegliu i tutti l\'atri picchì ci si natu tu
|
peccatu ca tutti chiri ca puterranu guverna\' u paisi su già occupati a guida\' taxi e taglia\' capiddri
|
pecchì s\'ammazzanu e persune c\'hannu ammazzato atre persune? \'ppi fa\' vida ca un s\'hannu i accoppa\' e persune?
|
pi essa patriottici, odiate a tutte e nazioni a parte a vostra; pi essa religgiosi, tutte e sette a parte a vostra; pi essa onesti, tutte e favuze apparenze a parte a vostra
|
pi spiega\' na parola serbanu atre parole ca, p\'i spiega\' ci ni vonu atre ancora e d\'accussì all\'infinitu. Comunicare è n\'illusione
|
Picasso è nu pitture, iu pure; Picasso è spagnolo, iu pure; Picasso comunista, iu mancu
|
picch¡ m\'averra di prioccupa\' d\'i posteri? C\'hannu fattu i posteri ¡ppi mia?
|
pìenzu c\'haju truvatu l\'anieddru ca mancava tra l\'animali e l\'homo sapiens: simu nua
|
pochi vidanu cumu simu, ma tutti vidanu chiru ca facim\'a moss\'i essa
|
politica e mafia su dua poteri ca vivanu supa u controllu d\'u stessu territoriu, o si fannu a guerra o si mintanu d\'accordo
|
posseda nu libbru diventa nu surrogatu d\'u lieja
|
poterramu jetta\' d\'a finestra a metà d\'i farmaci moderni, s\'un forra ca l\'aceddri s\'i poterranu mangia\'
|
pozzu cumporta\' a forza bruta, ma a ragiune bruta davero un si cumporta
|
po\' caminare quantu vo\', jìennu \'ppi tutt\'i strate ma u\' ppo\' arrivare a ri confini i l\'anima, tant\'è funnu u logos d\'u suu
|
ppi certi comunisti si sì anticomunista sì fascista. Chissu un si capiscia, è cumu afferma\' ca si un sì cattolicu sì mormone
|
prima i pensa\' a cumu educa\', è mìagliu fa\' chiarezza supa a quali risultati si vùannu ottena
|
pùanu taglia\' tutt\'i fiori ma u \'ppùanu ferma\' a primavera
|
pulizza\' a casa mentre ca ancora i figli criscianu è cumu spala\' u marciapiedi prima ca finiscia di nivica\'
|
p\'essa nu membru \'mmaculatu i na mandra i pecure, a d\'essa prima i tuttu na pecura
|
p\'ogne lingua ca s\'estingua, spariscia n\'immaggine i l\'ùamu
|
qual\'è u primu dovere i n\'ùaminu? a rispusta è curta: esa a iddru stessu
|
quannu a stampa è libbera, e ognedunu è capaci a lìeja, tuttu è sicuru
|
quannu a virtù ha dormutu s\'aza cu \'cchiu forza
|
quannu arriva l\'ispirazione, mi trova ca pittu
|
quannu ci su dua versioni i na storia c\'un janu d\'accordo una \'ccu l\'atra, a meglia cosa è crida a chira addùa e persune tiranu fora u peju i loru stessi
|
quannu crisciu vùagliu diventa\' nu quatrarìellu
|
quannu c\'è guerra e leggi si stannu citte
|
quannu distruggite i monumenti, sarbat\'i pedistalli. Serbanu sempre
|
quannu dua persune si trovanu sutta l\'influssu d\'a \'cchiù violenta, ciùata, delirante e effimera d\'i passioni, si pretenda c\'hannu i resta\' sempe \'ntra chira condizione euforica, anomala e logorante fin\'a quannu a morte un ni separa
|
quannu l\'omu u \'ttena \'cchiù friddu e fame e un si spagna unn\'è \'cchiu cuntentu
|
quannu ti trùavi d\'accordu \'ccura maggioranza, è u momentu i ti ferma\' e rifletta
|
quannu tìani na cosa, t\'ha ponu caccia\'. quannu a duni, l\'ha dunata. un c\'è nu latru ca t\'ha po\' arrobba\'. E qundi è da tua pi sempi
|
quannu t\'addùarmi ti scordi i tia stessu. quannu ti rivigli tinn\'arricordi
|
quannu u bisognu è forte, c\'è chini è prontu a crida a tuttu
|
quannu u cerbìaddru si forma \'ntra panza d\'a mamma un tena dintra mancu n\'idea
|
quannu unu dicia ca sa \'cchi d\'è a felicità, si po\' capiscia ca l\'ha persa
|
quannu unu si mova criscia ru coraggiu, quann\'unun trica criscia ra paura
|
quannu unu si sorprenda o si stupiscia, vo\' di\' ca \'ngigna a capiscia
|
quannu zumpi d\'a cuntentizza, accùartu a nun ti fa\' frica\' a terra i sutt\'i pedi
|
quann\'è question\'i coscienza un c\'è raggiuni d\'a maggioranza chi tena
|
quante lingue parli, tanti omini vali
|
quante vite \'ntra na vita, quanti ùamini \'ntra n\'ùaminu
|
quantu cchiù na persune è spìerta, tantu menu diffida di l\'assurdu
|
quasi tutti i medici tenanu e loro malatie preferite
|
rifletta prima i penza\'
|
sacciu c\'a poesia è indispenzabbile, ma un saperra di\' picchì
|
sapimu ca n\'ùaminu po\' leja Goethe e Rilke a sira, o po\' sona\' Bach o Schubert, e, ra matina appressu, po\' ji\' a fatica\' a r\'Auschwitz
|
Satana mo\' s\'è fattu chiù furbu, e ni tenta faciennune ricchi invece ca poveri
|
scopra nu paisi novu e l\'invada su sempi stat\'a stessa cosa
|
scoprimu nu sapure a ri jùarni nostri sulamente quannu ninni \'ncarricamu i l\'obbligu d\'avì nu ristinu
|
scriva è na manera i parla\' senza ca t\'interrumpanu
|
scriva è sempe ammuccia\' anguna cosa \'ppi fa\' ca pu si scopra
|
scriva puasìa dùappu ad Auschwitz è n\'attu i barbarie
|
senza sordi e senza tempu, a fantasia si riducia a nu sùannu passeggeru c\'un si po\' traducia in azzione
|
Sette Peccati sociali: politica senza principi, ricchizza senza fatica, piacire senza coscienza, canuscenza senza carattere, commercio senza moralità, scienza senza unmanità e cultu senza sacrificiu
|
si campi abbastanza, vidi ca ogne vittoria si trasforma \'ntra na sconfitta
|
si dicia borghesia ogne grupp\'i persune ca su scuntenti i chiru ca tenanu e soddisfatt\'e chiru ca su\'
|
si dicia ca \'ccu ri sordi s\'accatta tuttu. No, unn\'è veru. Vi putiti accatta\' u mangiare ma no u pitittu, i medicine ma no a salute, nu lìettu morbidu ma no u sonnu, u sapiire ma no a spertizza, a presenza ma no u benessere, u divertimento ma no a gioia, a gente ca canusci ma no l\'amici, i servi ma no a fedeltà, i capiddri janchi ma no a reputazzione, jurni tranquilli ma no serenità. I sordi pùannu accattà a corchia i tutte se cose. Però no a simenta. Chira un si pù avì \'ccu ri sordi
|
si dicissa chiru ca pìenzu daveru m\'arresterranu o mi chiuderranu dintra a nu manicomiu. E jà, signu sicuru ca forra d\'accussì \'ppi tutti
|
si Dio unn\'avissa fatt\'a fimmina, unn\'averra fattu mancu u fiore
|
si i Repubblicani a finiscianu i cunta\' pagliette sup\'i Democratici, nua a finiscimu i dicia a verit´supa a loru
|
si l\'omini capiscissaru mìegliu i pericoli ca cumporta a usa\' certe parole, i dizionari \'ntre vetrine di librai forranu \'mmulicati \'ccu na strisciulilla i carta russa \'ccu supa scrittu: \'Esplosivo... manijati \'ccu cura\'
|
si nu populu s\'aspetta i poti\' essa liberu restannu \'gnorante, spera \'ntra na cosa ca unn\'è mai stata e ca mai sarà
|
si n\'omu unn\'è dispost\'a cummàtta \'ppe l\'idee sue, o u\'bbalanu l\'idee sue, o u\'bbala d\'iddru
|
si rispettanu sulu i diritti umani d\'e persune giuridiche
|
si si commetta in nome di Dio o d\'a patria, nuddru crimine è tantu bruttu c\'un si po\' perduna\' a ra gente
|
si ti spusi \'ccu na fimmina ca a vo\' e ca ti vo\'. fa na scommessa supa a chini a finiscia \'ppi primu i vuli\' all\'atru
|
si tìani nu talentu usalu i ogni manera possibile. un t\'u stipa\'. unn\'u sparta pocu a vota cumu nu tirchiu. spennatillu senza frenu, cumu nu milionariu c\'ha decisu i si ruvina\'
|
si un\'i nua, unu qualsiasi i nua esseri umani, \'ntra stu momentu sta soffrennu cumu nu cane, è malatu o tena fame, è na cosa ca ni riguarda a tutti. N\'ha di riguarda\' a tutti, pecchì far\'a mossa ca unn\'esista a sofferenza i n\'ùaminu è sempi n\'attu i violenza, e d\'i \'cchiù vigliacchi
|
si vi faciti vida c\'aviti bisognu d\'anguna cosa, unn\'acchiappate nente; \'Ppi fa sordi s\'ha di fa a mossa i essa ricchi
|
si vi fidat\'i vua stessi, ispirati fiduacia puru all\'avutri
|
si vu diventa\' riccu scrivìannu, scriva u gener\'i cose ca venanu lette d\'i persune chi quannu lejanu movanu u mussu
|
si vu nu quadru d\'u futuru, immagginati nu stivale ca zampa ra faccia i nu cristianu, \'ppi sempi
|
si vulimu ca è cose cangianu, avimu i occupa\' ae banche e fa zumpa\' a televisiune. Un c\'è n\'atra possibbile soluzzione rivoluzzionaria
|
si vulimu ca finiscianun e guerre tra popoli, n\'amu i\'mpegnà menu \'ntre guerre e di \'cchiù \'ntra a cultura d\'a pace
|
si \'cchiù saggiu i l\'avutri ma un ci u dicia
|
si, simu tria vote \'cchiù ricchi d\'i nùastri nonni ma simu puru tria vote \'cchiù felici?
|
signu apparsu a ra Maronna
|
signu circondat\'i prìeviti ca ripetanu continuamente c\'u rgnu loru unn\'è di su munnu, e attrimenti mintanu i mani supa a tuttu chiru ca ponnu acchiappa\'
|
signu favorevole a ra legalizzazione d\'e droghe. Secunnu u sistema mio di valori s\'a gente si vo ammazza\' tena tuttu u dirittu d\'u fa\'. A maggior parte d\'u dannu chi vena d\'i droghe deriva de l\'illegalità loro
|
signu na parte i tuttu chiru chi haju truvatu supa a strata mia
|
signu pi rispettà a legge, però unn\'amu i scorda\' ca a legge s\'ha d\'usa\' pi proteggia i chiù debboli
|
signu sempi d\'accordo \'ccu chini tena cultura, si su i prima ca parlanu
|
signu traumatizzatu d\'a legalizzazione i l\'aborto, picchì a conzideru, cumu assaji atre persune, na legalizzazione i l\'omicidio
|
simu chiri ca facimu a mossa i essa, quindi n\'avimu i sta assaji accorti a chiru ca facimu a mosssa i essa
|
simu chiru ca facimu ripetutamente
|
simu chiru ca facimu \'ppi cangia\' chiru chi simu
|
simu chiru ca ni mangiamu
|
simu sempe obbligati, pi renna sopportabile a realtà, a coltivare dintra a nua stessi anguna follia picciriddra
|
simu tutti rassegnati a ra morte; è a ra vita c\'un simu rassegnati
|
soffra senza ni lamenta\' è l\'unica lezione c\'amu i \'mpara\' \'ntra sa vita
|
solitamente, e cose terribbili fatte \'ccu ra scusa ca i richieda ru progressu un su di nente progressu, ma sulu cose terribbili
|
sonnati e si liberu \'ntru spiritu, lotta e si liberu \'ntra vita
|
spero c\'un arrivu a diventa\' tantu vìacchiu i mi fa\' religioso
|
spirtizza militare è na contraddizzione in termini
|
sta vita è nu spitale \'ddue ogne paziente èpigliatu d\'a gulìa i cangià lìettu
|
statt\'acùartu \'ccu chiru ca desideri, ca si puterra puru avvera\'
|
storia: nu resocontu chiù favuzu ca atru, d\'eventi a ru \'cchiù senza significatu, provocati i guvernanti quasi sempi latri, e de surdati quasi sempi ciùati
|
stu trica trica è tremennu; vulerra durà
|
su daveru poche e cose ca succedanu a ru momentu giustu, u rìastu un succeda di nente: u storicu \'ccu cuscienza ha di curreggia sti difetti
|
sulu a re persune i cultura li piacia a si \'mpara\'; i \'gnuranti prefescianu a fa\' scola all\'atri
|
sulu a ri lati d\'a scala sociale si vidan\'i \'rre
|
sulu chini unn\'ha approfonditu nente po\' avi\' nguna convinzione
|
sulu chini vincia decida quali su ri crimini i guerra
|
sulu quannu aviti tagliatu l\'urtimu arbaru, avvelenatu l\'urtimu jumi, catturatu l\'urtimu pisci, sulu tannu capisciti ca i sordi un si ponu mangiare
|
sulu si t\'incamini supa u viale d\'u tramonto, pu trovà l\'aurora
|
s\'ajuti a \'ngunu ch\'è \'ntra na \'mmulica, statti sicuru ca su ricorda... a prossima vota ch\'è\'mmulicatu
|
s\'apprezza de \'cchiù chiru ca si guadagna \'ccu \'cchiù fatica
|
s\'averra de pensa\' cchiù a fa bùanu ca a sta bùanu, accussì finiscerra puru ca si sta mìegliu
|
s\'ha di di\' a verità, cerca d\'essa divertente, sinnò ti conzanu linze linze
|
s\'ha d\'essa tradituri, ma mai sleali
|
s\'i giuvani li neganu l\'appoggio pure l\'nnippotente e misteriosa mafia sbaniscia cumu nu malu sùannu
|
s\'u dottore mio mi dicerra ca mirestanu sulu sia minuti i vita, un ci staperra a pensa\' supa. Scriverra \'ccu ra machina na picchicella \'cchiù veloce
|
s\'un ni scrntramu \'ccu ra raggiune un concludimu mai nente
|
ti pìenti e pue \'ricuminci torna i accapu; a vi\' cchi d\'è ra vita
|
tìegnu tanta paura ca l\'ebbrei su cumu i diseredati. quannu sarannu in cima sarannu intolleranti e crudeli cumu a gente è stata ccu loru, quannu eranu sutta
|
tu si a signora smith, a figlia d\'u banchiere multimilionario Smith? No? Scusa, \'ppe n\'attimu m\'avìa penzatu ca m\'era \'nnammuratu i vussurìa
|
tutta a gloria d\'u munnu sta \'ntra nu chiccu i granu
|
tutta a storia moderna mustra ca u capitale, s\'un ci dù na picca i frenu, lavura senza si fa nissunu problema e senza pietà a fa cada a classe operaia \'ntra a degradazione chiù funna
|
tutte e parole, na vota, su state parole nove
|
tutte e persune affascinanti tenanu anguna cosa i tena ammucciata, solitamente a loru totale dipendenza i l\'apprezzam¡entu i l\'atri
|
tutte e rivoluzioni evaporano, lassannu sulu a zanga i na nova burocrazia
|
tutte e scienze esatte su dominate i l\'approssimazione
|
tutti avimu i segua e leggi, ma p\'i capi\' ci vo\' n\'avucatu
|
tutti l\'animali, tranne certi omini, tenanu l\'anima
|
tutti nua tenimu n\'origine ch\'è ra stessa, simu tutti figli i l\'evoluzzione i l\'universu, i l\'evoluzzione d\'i stelle e quindi daveru simu tutti frati
|
tutti sannu ca na cosa unn\'è proprio possibbile a ra realizza\' fin a quannu unn\'arriva nu ciùatu ca unn\'u sa e l\'inventa
|
tuttu chiru ca òj dicimu immorale, a \'nguna banna e in angun\'epoca è statu consideratu morale. chini n\'u dicia c\'u \'bba cangia nume n\'atra vota?
|
tuttu chiru ca unu si po\' immaggina\', ci su atri c\'u ponnu fa diventa\' veru
|
tuttu chiru chi lìeji sup\'i giornali è assolutamente veru, a parte i rari casi ca canusci direttamente i fatti
|
tuttu chiru ch\'è e tuttu chiru chi simu, a ra fine d\'i cunti è parola
|
tuttu chiru c\'un sacciu mi l\'haju \'mparatu a ra scola
|
tuttu u sapire nostru n\'ajuta sulu a fa\' na morte na picca peju di chira di l\'animali c\'un sannu nente
|
tutt\'i dei eranu immortali
|
u bene ca si vonu l\'unu \'ccu l\'atru chini \'mpara e chini u \'mpàranu è ru primu gradinu e ru \'cchiù rannu d\'u canuscia
|
u beni po\' resista a re sconfitte, u male no
|
u calcio unn\'è na questione i vita o i morte, è na cosa assaji \'cchiù importante
|
u calciu ha di escia d\'i farmacie e di dintra all\'uffici finanziari
|
u capitalismu è ru piaju nemicu i l\'umanità
|
u cchiù avutu gradu i eroismu \'ppi n\'ùaminu cumu \'ppi nu populu, è d\'essa capace i affrunta\' u ridiculu
|
u cinema, cumu a pittura, mustra l\'invisibbile
|
u commerciante tena \'ntra tuttu u munnu a stessa religgione
|
u compitu i l\'ùamini e cultura oji chiù i prima è chiru i semina\' dubbit, no di coglia certizze
|
u comunismu è l\'unità essenziale i l\'omu cu ra natura, a vera risurrezione d\'a natura, u naturalismo cunchiusu i l\'omu, l\'umanesimu cunchiusu d\'a natura
|
u consensu è chiru ca dicianu asseme parecchie persune, ma chi nuddru ci crida s\'u piji sulu
|
u coraggio `ra paura d\'essa giudicati vigliacchi
|
u cultu d\'a perfezione porta sempi a preferiscia l\'ingannu a ru postu d\'a verità
|
u destinu i nu populu dipenda d\'i condizzioni d\'a grammatica sua. Unn\'esista nu paise granne senza proprietà i linguaggiu
|
u dìebitu pubblicu è granne abbastanza \'ppi si vida i sulu e cose sue
|
u digitale è velocità e efficacia. A carta è piaciri
|
u divorziu i qualunuqe manera è na pezza supa a na cosa finita malamente. a battaglia p\'u divorziu è na battaglia i retrovia. Serba ca cumbattimu contra u matrimoniu
|
u dubbiu è unu d\'i numi d\'a spirtizza
|
u fascinu: na manera \'ppi si senta rispunna si senza avi\' fattu nessuna domanda
|
u fattu ca s\'usanu è l\'unica cosa ca fa diventar\'i parole \'bbone, vere, leggittime parol\'i na lingua
|
u fine giustifica a ri mezzi? Grazzie Moggi
|
u fine giustifica ri mezzi, però c\'ha d\'essa \'nguna cosa ca giustifica ru fine
|
u futuru è l\'unicu tipu i proprietà ch\'i patruni dunanu volentieri a ri schiavi
|
u gaddru canta puru a matina ca va finiscia \'ntra frissura
|
u giornalismu è sulu l\'arte i rigna nu spaziu jancu
|
u giornalista è stimolatu d\'a scadenza. Scriva pìeju si tena u tìampu
|
u giudica\' mai nu libbru \'ppe cum\'è ru film ca n\'hanu fattu
|
u granne mìeritu d\'a spcietà è ca ni fa apprezza\' a solitudine
|
u guaiu d\'essa puntuali è c\'un c\'è nuddru là ca ti l\'apprezza
|
u jùacu d\'u calciu \'nginga ad essa na buscìa cuntata cumu si deve d\'i mezzi i comunicazione
|
u libbru \'cchiu importante \'ppi nu comunista cum\'a mia e ra Bibbia
|
u libbru `una i l\'occasioni i felicit´ca tenimu nùa cristiani
|
u linguaggiu è a pell\'i l\'anima
|
u linguaggiu è na pìeddra: stricu u linguaggiu miu contra all\'atru
|
u l\'inguaggiu è n\'arte anonima, collettiva e incosciente, u risultatu d\'a cratività i migliaia i generazioni
|
u matrimonio è ra prima causa d\'u divorziu
|
u matrimoniu è cumu i fungi: t\'accùargi troppu tardi si su bùani o malamenti
|
u mercatu `nu postu addça l\'çamini si ponnu piglia\' pi fissa unu \'ccu l\'atru
|
u mìagliu modu \'ppi \'mpara\' a fa\' nu film è di ni fa unu
|
u mìegliu argomentu contra ra democrazia è chiacchiarìata i cinque minuti \'ccu l\'elettore medio
|
u miegliu d\'a vita un si cerca, si trova
|
u munnu si sparta tra chiri c\'u dormanu picchì li fa fame e chiri c\'u dormanu picchì si spagnanu i chiri ca li fa fame
|
u munnu unn\'è nu spettaculu, ma nu campu i battaglia
|
u munnu unn\'è veru, però è reale
|
u novanta per centu d\'i politici ruvina ra numinata all\'atru deci per centu
|
u penzeru è ru risultatu d\'u linguaggiu
|
u perda tìempu a cerca\' mpacci, po essa c\'un cinni su\'
|
u periculu un bena di chiru c\'un canuscimu, ma di chiru ca ni cridimu caè veru e invece unn\'è
|
u periculu \'cchiu ranne d\'a vita è di piglià troppe precauzioni
|
u poeta vala quantu a mieglia poesia d\'i sue
|
u politicu ha d\'essa capac\'i dicia prima chiru ca succeda dumani, u misi prossimu e l\'annu ca vena, e po\' ha d\'essa bonu a spiega\' pecchì unn\'è successu
|
u politicu penza a re prossime elezzioni, u statista a re prossime generazzioni
|
u populu si viva \'cchiù na palla rossa ca una picciriddra
|
u primu obbiettivu i n\'educatore è di forma\' autodidatti
|
u primu requisitu i nu cap\'i statu `ra lentezza i cerb¡addru, cosa c\'un sempe `facile a ra raggiungia
|
u problema i l\'umanità è ca i stupidi su sicuri, mentre ca i spìerti su chini i dubbi
|
u progressu d\'a conoscenza avvena pecchì nua ni putimu basà sup\'u lavuru d\'i geni ca su venuti prima i nua
|
u rapportu tra alfabetismo e analfabetismo è semp\'u stessu, sulu c\'a ri tempi e mo\' l\'analfabeti sannu leja
|
u riale è chiru ca vida ra maggioranza
|
u sacciu bùanu ca, c\'u ru fattu c\'un signu nu letteratu, angunu presuntùasu li para giustu a mi criticà cu ra scarda ca ia signu n\'ùamu senza scola. Gente stùarta! Un nu sannu chissi ca ia puterra, sini accussì cumu ha rispusu Mariu contra a ri patrizzi romani, rispunna dicìannu: \'Chiri ca d\'i fatiche i l\'atri s\'avantanu, e mia a mia stessu un mi vuonnu lassa\'
|
u schiavu tena nu patrune sulu; l\'ambiziusu ni tena tanti quante su re persune ca l\'avisognanu pa furtuna sua
|
u sinonimu è \'na parola c\'usi quannu un sa cumu si scriva ra prima parola ca t\'è venuta a ra mente
|
u sport serio un tena nente a chi vida \'ccu ru comportamentu correttu. è chinu i odio, gelosie, vavuseria, indifferenza pi ogne regula e gustu sadicu a vida a violenza: \'ccu atre parole, è guerra senza sparatorie
|
u statu sign\'iu
|
u strainu è dintra a nua stessi. quannu fujimu o cummattimu contr\'u strainu, cummattimu contra l\'inconsciu i nua stessi
|
u sviluppu è è paru paru a na stella morta c\'ancora na percepisci a luce, puru ca s\'è stutata a parecchiu tempu e \'ppe sempi
|
u sviluppu è nu viaggiu \'ccu \'cchiù naufraghi ca naviganti
|
u tattu \'ntra l\'audacia vu di\' sapi\' fin\'a quantu pu\' ji\' avanti
|
u veru potere sta \'ntri mani i chini tena ri mezzi i comunicazione
|
u vìentu un juscia mai d\'a parte giusta \'ppe chini un sa addùa ha di ji\'
|
u vìerbu leja un cumporta l\'imperativu. Tena sa caratteristica in comune cu atri verbi cumu ama\' o sonnarse
|
u vizziu è \'na bestia accussì brutta ca \'cchiù a vidi, \'cchiù ti piacia
|
u \'ntellettu unni renna sulu \'chiù razzionali, ni renna puru, purtroppo, \'chiù periculusi
|
úacchiu \'ppi úacchiu, e ru munnu finiscia \'ppi rimana cicatu
|
un ci pùanu essa assai dubbi, u sviluppu sostenibbile è unu d\'i concetti \'cchiù distruttivi
|
un ci su né erbe malamenti né òmini tristi. ci su sulu mali curtivaturi
|
un ci su\' regule. Tutti l\'omini su eccezzioni a na regula ca unn\'esista
|
un ciangia pe chiru c\'un ha potutu fa\', ma pe chiru c\'averrasi potutu e unn\'ha vulutu fa\'
|
un c\'è mai stata na guerra bona o na pace malamente
|
un c\'è na via vers\'a pace. A pace è ra via
|
un c\'è nente i tant\'assurdu o ridiculu ca na vota o l\'atra unn\'è statu dittu d\'angunu filosofu
|
un c\'è nente i \'cchiù dannoso pi na nazione cumu u fattu ch\'i furbi passanu pi spìarti
|
un c\'è nu jùacu \'cchiù nobbile e utile i nu dizzionariu. Sia \'ppi ri picciriddri i cinqu\'anni a saglia, sia, cu na picca i furtuna, \'ppi i scritturi fin\'a quannu unn\'arrivanu a cent\'anni
|
un c\'è nuddra felicità senza libbertà, e mancu libbertà senza curaggiu
|
un dibbità ca nu gruppett\'e persune consapevoli e decise ponnu cangia\' u munnu
|
un distruggo forse i nemici mia faciennumilli amici?
|
un fare all\'atri chiru ca vulerri ca venissa fattu a tia, i gusti loru poterranu essa diversi
|
un forranu ùamini, s\'un forranu tristi. A vita loru ha di puru mora. Tutta a ricchizza d\'a loru è ra morte, ca i costringia a si da da fa\', a ricorda\' e a penza\' prima chiru ca po\' succeda
|
un mi sìantu obbligatu a crida c\'u stessu Diu ca n\'ha datu sìenzi, raggiune e \'ntellettu, pretenda c\'un l\'utilizzamu
|
un mi trasarà mai \'ntra capa cumu ponu addestra\' guagliuni a bombarda\' villaggi \'ccu ru napalm e pu un ci lassanu scriva l\'espressione \'a ru culu\' supa all\'aerî loru
|
un morerra mai pe re mie convinzioni, pecch¡ puterranu essa sbagliate
|
un m\'aspettu mai ca nu surdatu pìanzi
|
un potimu essa accussì sensibbili a ru piaciri senz\'essa sensibbili puru a ru dulure
|
un pozzu avi\' nessunu tipo i conziderazione \'ppi traduttori, pecchì s\'u facerra averra de \'ngigna\' a scriva usannu na lingua piatta, senza ordure e senza sapure
|
un sacciu nente d\'a letteratura i oji. I mo\' chi scrittori contemporanei d\'i mia su ri greci
|
un sapimu chiru ca ni succeda; u vi\' chi ni succeda
|
un segua mai a strata già signata, porta sulu \'ddue su già juti l\'atri
|
un si vinna ra terra addùe camina \'nnu populu
|
un signu abbastanza giuvane \'ppi sapi\' tuttu
|
un su mai i virtù ma semp\'i vizzi ca ni dicia i na vota all\'atra chin\'è l\'ùamu
|
un sugnu sulu pacifista, signu pacifista militante. Signu prontu a lotta\' p\'a pace
|
un s\'allonga ra vita, s\'allonga ra vecchiaja
|
un s\'arriva mai tantu luntanu cumu quannu un si sa addùa si va
|
un vidimu e cose comu su, ma cumu simu
|
un vìu nu sbagliu ch\'iu unn\'averra potutu fa
|
un vuli\' è l\'istessu cumu avi\'
|
una d\'i \'cchiù granni felicità d\'a vita è l\'amicizzia; e una d\'i felicità i l\'amicizzia è avi\' a \'ngunu ca ci pu\' cunta\' nu sicretu
|
unimune e u\'nni vincia nuddru
|
unn\'amu i fida\' i l\'innovazioni superflue, suprattuttu quannu su guidate d\'a loggica
|
unn\'arricurdamu jùarni, n\'arricurdamu attimi
|
unn\'avimu i leja pi ni scorda\' a nua stessi e ra vita nostra i tutti i jùarni, ma a ru contrariu, pi n\'impossessà torna, cu manu ferma, cu \'chiù consapevolezza e maturità, d\'a vita nostra
|
unn\'avimu nent\'i chi ni spagna\' si no d\'a paura stessa
|
unn\'avi\' vizi unn\'aggiungia nente a ra virtù
|
unn\'esista n\'opinione accussì assurda ca nu filosofu unn\'ha po\' esprima
|
unn\'esistanu dua cristiani ca lèjanu u stessu libbru
|
unn\'usate chira parola straina: \'ideali\'. Avimu n\'ottimu termine \'ntra a lingua nostra: \'buscìe\'
|
unu ca vo ra presidenza a ru puntu i si permetta i spreca\' dua anni \'ppi organizza e gestiscia a campagna elettorale unn\'è degnu i fiducia \'ppi chira carrica
|
unu d\'i piaciri i lìeja viecchie lettere è ca sa\' c\'un serba rispunna
|
unu d\'i primi doveri i nu medicu è di educa\' i masse a un piglia\' medicine
|
unu d\'i vantaggi d\'u piacire supa u dulure è c\'a du piacire ci pu\' di\' basta
|
unu \'cchiu è veru quannu \'cchiu rassumiglia all\'idea ca s\'ha fattu d\'iddru stessu
|
usu i partiti d\'a stessa manera ca usu i taxi: sagliu, pagu a corsa, scinnu
|
u\'bbala ra pena i viva a vita s\'un si\' cannarutu i chiru ca t\'offra
|
u\'bbi fa\' spagna\' nu munnu i analfabeti c\'u \'ttenanu memoria a parte chira d\'i computer di loru?
|
u\'ggridà \'ppi chieda aiutu i notte. puterra risbiglià a ri vicini
|
u\'mmi circherasi s\'u\'mmaverasi già trovatu
|
vaju merannu tutt\'e terre cumu si forranu d\'e mie e re mie cumu si forranu i tutti
|
vçannu a guerra, ma nua unn\'i lassamu in pace
|
via senza filosofare è daveru cumu tena l\'ùacchi chiusi, senza cerca\' mai d\'i rapa
|
viaggiare serba sulu a volì \'cchiù bene a ru postu addùa simu nati
|
vistu ca nu politicu un crida mai a chiru chi dicia, resta \'ncialatu quannu l\'atri ci cridanu
|
vistu cumu su i patri, è raru ca essa senza patre è na spurtuna; e conziderata a qualità media d\'i figli è altrettantu raru ca unn\'avì figli è na spurtuna
|
viva \'cchiù semplicemente di modo ca puru l\'atri ponnu semplicemente viva
|
vivimu dominati i l\'impulsi \'cchiu vasci, cumu 50.000 anni arreti
|
volimu c\'arriva ru jùarnu ca putimu di\' a ri nostri mùarti e a re nostre mùarte semplicemente chissu: un ni simu arresi, unn\'avimu mollato, un ni simu vinnuti
|
voli\' bene a ra propria fatiga è ra cosa veramente \'cchiù vicina a ra felicità sup\'a terra
|
vua lassatimi vatta e controlla\' a moneta i na nazione e a mia un minn\'incarrica di chini fa re leggi
|
vulerra ca l\'attu i morte i ogni essere umano fossa scrittu \'ntra stessa lingua ca l\'hannu scrittu l\'attu i nascita
|
vulì re stesse cose e u\' vulì re stesse cose, chissa a ru funnu è l\'amicizia vera
|
vussurìa unn\'ha capitu picchì è n\'ùaminu mediu. N\'ùaminu mediu è nu mùastru, nu delinguente pericolosu, conformista, razzista, schiavista, qualunquista
|
\'cca è sutterrata muglierma. Lassaticcella; mo\' si riposa, ed ia puru
|
\'cchi d\'è l\'arte? prostituzione
|
\'cchi d\'è u piacire, si unn\'è nu dulure straordinariamente forte
|
\'cchiu ci \'nn\'è e \'cchiu ni manca, menu ni tìeni e \'chiu n\'avanza
|
\'cchiù i l\'amure, d\'i sordi o d\'a gloria, dunatimi a verità
|
\'cchiu su re leggi, \'cchiu su ri latri
|
\'ccu ra morale correggimu i sbagli e l\'istinti d\'i nostri, \'ccull\'amure correggimu i sbagli da morale nostra
|
\'ci su dua tipi d\'omini: chiri giusti e chiri ingiusti: a divisione vena fatta d\'i giusti
|
\'mparate l\'argomentu, e parole venanu
|
\'na banca è nu postu addùa ti \'mprestanu n\'ombrellu quannu u tempu è bùanu e ti chiedanu i c\'u vota\' quannu \'ngigna a chiova
|
\'nfedele: a Nova York è chin\'u crida \'ntru Cristianesimu e a Costantinopoli, invece, è chini ci crida
|
\'ntra a vita un t\'ha di spagna\' i nente e tuttu ha di capi\'
|
\'ntra certe occasioni, e maleparole su re mìeglie
|
\'ntra l\'abbunnanza l\'amici nùastri ni canuscianu, \'ntra l\'avversità nua canuscimu all\'amici nùastri
|
\'ntra nu vocabolariu \'cci po\' sta\' sulu na parte picciriddra d\'u patrimoniu i na lingua
|
\'ntra n\'epoca i ciutìa, pensa\' d\'essa immuni d\'a ciutìa è na form\'i ciutìa
|
\'ntra vita a re vote s\'ha de sapì lotta\', no sulu senza paura, ma puru senza speranza
|
\'ntre storie d\'amure mie na vota u rimorsu venìa doppu, mo\' invece vena prima
|
\'ntri Stati Uniti ogn\'annu si costruiscianu \'cchiu galere ca scole e colleggi
|
\'ntru \'ntellettu un c\'è nente ca prima unn\'è statu \'ntri sìensi
|
\'ntr\'i campi i concentramento campàvamu nu minut\' appress\' all\'atru e avìamu i pensà u menu possibbile, pecchì pensà vo\' ddì ca ti struri
|
\'ppe chini sa troppo, è difficil\'u \'ccuntà pagliette
|
\'ppe l\'omu, ca li succeda chiru ca vo\' unn\'è ra meglia cosa
|
\'ppe parecchie fimmine, a via \'cchiù curta \'ppe ra perfezione è ra tenerezza
|
\'ppe ri nemici i leggi s\'applicanu, \'ppe l\'amici s\'interpetranu
|
\'ppi nu candidatu è pericoloso a di\' cose c\'a gente si po\' ricorda\'
|
`attoccatu pure a iddru, cumu a tutti i cristiani, i viva \'ntra nu malu tìampu
|
`nu miraculu c\'a cultura sopravviva all\'educazzione scolastica
|
`religione puru un crida a nente
|